ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3792/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3792/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Sesizat
cu judecarea recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 6369 din 2 mai
2012 a Judecătoriei Buzău, Dosar nr. 9349/2011 având ca obiect plângerea
contravențională formulată de SC O.P.M. SRL în contradictoriu cu Comisariatul
Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est - Tribunalul Buzău,
secția I civilă a pronunțat încheierea din 17 decembrie 2012.
Prin această hotărâre
s-a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a
dispozițiilor pct. 3.7.15 alin. (1) din Prescripția tehnică PT C3 - 2003
"Cerințe tehnice privind utilizarea recipientelor - butelii cu capacitatea
până la 26 l pentru GPL" - pe scurt PTC-3-2003, aprobată prin Ordinul
Ministrului Industriei și Resurselor nr. 86/2003 cu modificările și completările
ulterioare.
Instanța a dispus
sesizarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal, cu soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor pct. 3.7.15
alin. (1) din PT C3-2003 invocată în recurs de SC O.P.M. SRL și totodată,
suspendarea soluționării cauzei.
Prin Sentința civilă
nr. 1195 din 2 aprilie 2013 Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, a admis excepția invocată și a constatat
nelegalitatea prevederilor pct. 3.7.15 alin. (1) din Prescripția tehnică PT C3
- 2003 aprobată prin Ordinul Ministrului Industriei și Resurselor nr. 86/2003
cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut că, potrivit normei în litigiu
agenții economici au obligația de a primi buteliile proprietatea lor și ale
altor agenți economici, cu orice grad de uzură, coroziune sau deformații, chiar
dacă vor trebui să fie casate, nerespectarea acestor dispoziții constituind
motiv de retragere a autorizației de funcționare.
Instanța a constatat
că, în condițiile în care H.G. nr. 1340/2001, în aplicarea căreia a fost emisă
prescripția tehnică, nu conține vreo prevedere în sensul că poate fi stabilit
între agenții economici regimul juridic al circulației buteliilor GPL,
emitentul și-a depășit atribuțiile, fără vreo justificare din punct de vedere
tehnic.
Împotriva sentinței
au declarat recurs Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor
Regiunea Sud-Est și Ministerul Economiei, criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Curtea constată că
primul pârât nu și-a motivat calea de atac și, întrucât nu se regăsesc motive
de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu, va constata nulitatea
recursului în baza art. 306 alin. (1) C. proc. civ.
În recursul său,
Ministerul Economiei a reiterat inadmisibilitatea excepției de nelegalitate,
având în vedere caracterul de act normativ al prescripției tehnice și în
condițiile în care, potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, se poate cerceta
exclusiv legalitatea unui act administrativ individual.
Pârâtul a învederat
că, specific activității de îmbuteliere și vânzare a gazului petrolier
lichefiat, este faptul că vânzarea are ca obiect încărcătura GPL și nu
recipientul în care este livrată care, prin destinație, este reutilizabil și
reîncărcabil.
S-a mai arătat că în
mod greșit s-a constatat nelegalitatea unor prevederi din prescripția tehnică
PT C3 - 2003, făcându-se însă referire la pct. 3.2.4 și precizându-se că
dispoziția nu contravine cadrului legislativ reprezentat de H.G. nr. 941/2003
și este îndestulătoare pentru protejarea dreptului la marcă al societății.
Analizând actele și
lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304
și 304
1
C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat,
urmând a fi respins ca atare.
Astfel, referitor la
inadmisibilitatea excepției de nelegalitate, în raport de domeniul de aplicare
a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, problema a fost soluționată de
instanța în fața căreia a fost invocată excepția, cu respectarea textului de
lege sus-menționat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, fiind
admisibilă cercetarea pe cale de excepție a legalității unui act administrativ
normativ.
Cu privire la
legalitatea textului în discuție, ceea ce instanța de fond a reținut că nu
concordă cu dispozițiile actului normativ de nivel superior în aplicarea căruia
a fost emisă prescripția tehnică sunt prevederile 3.7.15, potrivit cărora
agenții economici au obligația de a primi numai buteliile proprietatea lor, ale
altor agenți economici, dar numai cu consimțământul scris al acestora și altele
nepersonalizate, cu orice grad de uzură, coroziune sau deformații, chiar dacă
vor trebui să fie casate, nerespectarea obligației constituind un motiv de
retragere a autorizației de funcționare.
Astfel cum a
constatat prima instanță, prevederea sus-menționată nu are o justificare de
ordin tehnic, în condițiile în care H.G. nr. 1340/2001 privind organizarea și
funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune și Instalațiilor de Ridicat - ISCIR -, în aplicarea căreia a fost
emisă prescripția tehnică PT C3-2003 nu conține dispoziții referitoare la
stabilirea de reguli privind circulația buteliilor prin prescripțiile tehnice
pe care instituția le autorizează.
Prevederile criticate
exced obiectului de reglementare al Ordinului nr. 86/2003 prin care a fost
aprobată prescripția tehnică, limitat la stabilirea unor cerințe tehnice de
conformitate, impunându-se condiții de comercializare care nu au legătură cu
asigurarea securității tehnice a recipientelor sub presiune.
Din actele dosarului
rezultă că prin Decizia nr. 62/2012 a Consiliului Concurenței s-a constatat
încălcarea prevederilor dreptului concurenței prin reglementarea în litigiu,
drept urmare textul criticat a fost modificat prin prescripția tehnică PT
C3-2012 aprobată prin Ordinul nr. 349 din 21 februarie 2013 al Ministerului
Economiei, publicat în M. Of. nr. 141/2013.
În noua reglementare
s-a restrâns sfera destinatarilor obligației de a prelua butelii cu deformații,
în art. 10 din prescripția tehnică actuală obligația de a prelua buteliile cu
orice grad de uzură, coroziune sau deformații, chiar dacă trebuie scoase din uz
și casate, incumbând persoanelor juridice care efectuează activitatea de
supraveghere tehnică la umplere a buteliilor.
Referitor la
susținerile din recursul formulat de Ministerul Economiei, argumentele
prezentate sunt străine obiectului cauzei, referindu-se la alte prevederi din
prescripția tehnică decât cele a căror nelegalitate s-a constatat pe cale de
excepție prin hotărârea atacată.
În raport de cele
expuse mai sus, Curtea va constata că sentința este legală și temeinică, urmând
a respinge recursul declarat în cauză de Ministerul Economiei ca nefondat, și a
constata nulitatea recursului formulat de Comisariatul Regional pentru
Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est - Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea
recursului declarat de Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor
Regiunea Sud-Est - Galați împotriva Sentinței civile nr. 1195 din 2 aprilie
2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal.
Respinge recursul
declarat de Ministerul Economiei împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2014.
Procesat de GGC - CL