ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.10.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3792/2014

HOTĂRÂRE
15.10.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3792/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Sesizat

cu judecarea recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 6369 din 2 mai

2012 a Judecătoriei Buzău, Dosar nr. 9349/2011 având ca obiect plângerea

contravențională formulată de SC O.P.M. SRL în contradictoriu cu Comisariatul

Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est - Tribunalul Buzău,

secția I civilă a pronunțat încheierea din 17 decembrie 2012.

Prin această hotărâre

s-a respins excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a

dispozițiilor pct. 3.7.15 alin. (1) din Prescripția tehnică PT C3 - 2003

"Cerințe tehnice privind utilizarea recipientelor - butelii cu capacitatea

până la 26 l pentru GPL" - pe scurt PTC-3-2003, aprobată prin Ordinul

Ministrului Industriei și Resurselor nr. 86/2003 cu modificările și completările

ulterioare.

Instanța a dispus

sesizarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, cu soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor pct. 3.7.15

alin. (1) din PT C3-2003 invocată în recurs de SC O.P.M. SRL și totodată,

suspendarea soluționării cauzei.

Prin Sentința civilă

nr. 1195 din 2 aprilie 2013 Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a admis excepția invocată și a constatat

nelegalitatea prevederilor pct. 3.7.15 alin. (1) din Prescripția tehnică PT C3

- 2003 aprobată prin Ordinul Ministrului Industriei și Resurselor nr. 86/2003

cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de fond a reținut că, potrivit normei în litigiu

agenții economici au obligația de a primi buteliile proprietatea lor și ale

altor agenți economici, cu orice grad de uzură, coroziune sau deformații, chiar

dacă vor trebui să fie casate, nerespectarea acestor dispoziții constituind

motiv de retragere a autorizației de funcționare.

Instanța a constatat

că, în condițiile în care H.G. nr. 1340/2001, în aplicarea căreia a fost emisă

prescripția tehnică, nu conține vreo prevedere în sensul că poate fi stabilit

între agenții economici regimul juridic al circulației buteliilor GPL,

emitentul și-a depășit atribuțiile, fără vreo justificare din punct de vedere

tehnic.

Împotriva sentinței

au declarat recurs Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor

Regiunea Sud-Est și Ministerul Economiei, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Curtea constată că

primul pârât nu și-a motivat calea de atac și, întrucât nu se regăsesc motive

de ordine publică care să poată fi invocate din oficiu, va constata nulitatea

recursului în baza art. 306 alin. (1) C. proc. civ.

În recursul său,

Ministerul Economiei a reiterat inadmisibilitatea excepției de nelegalitate,

având în vedere caracterul de act normativ al prescripției tehnice și în

condițiile în care, potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, se poate cerceta

exclusiv legalitatea unui act administrativ individual.

Pârâtul a învederat

că, specific activității de îmbuteliere și vânzare a gazului petrolier

lichefiat, este faptul că vânzarea are ca obiect încărcătura GPL și nu

recipientul în care este livrată care, prin destinație, este reutilizabil și

reîncărcabil.

S-a mai arătat că în

mod greșit s-a constatat nelegalitatea unor prevederi din prescripția tehnică

PT C3 - 2003, făcându-se însă referire la pct. 3.2.4 și precizându-se că

dispoziția nu contravine cadrului legislativ reprezentat de H.G. nr. 941/2003

și este îndestulătoare pentru protejarea dreptului la marcă al societății.

Analizând actele și

lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

și 304

1

urmând a fi respins ca atare.

Astfel, referitor la

inadmisibilitatea excepției de nelegalitate, în raport de domeniul de aplicare

a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, problema a fost soluționată de

instanța în fața căreia a fost invocată excepția, cu respectarea textului de

lege sus-menționat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, fiind

admisibilă cercetarea pe cale de excepție a legalității unui act administrativ

normativ.

Cu privire la

legalitatea textului în discuție, ceea ce instanța de fond a reținut că nu

concordă cu dispozițiile actului normativ de nivel superior în aplicarea căruia

a fost emisă prescripția tehnică sunt prevederile 3.7.15, potrivit cărora

agenții economici au obligația de a primi numai buteliile proprietatea lor, ale

altor agenți economici, dar numai cu consimțământul scris al acestora și altele

nepersonalizate, cu orice grad de uzură, coroziune sau deformații, chiar dacă

vor trebui să fie casate, nerespectarea obligației constituind un motiv de

retragere a autorizației de funcționare.

Astfel cum a

constatat prima instanță, prevederea sus-menționată nu are o justificare de

ordin tehnic, în condițiile în care H.G. nr. 1340/2001 privind organizarea și

funcționarea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub

Presiune și Instalațiilor de Ridicat - ISCIR -, în aplicarea căreia a fost

emisă prescripția tehnică PT C3-2003 nu conține dispoziții referitoare la

stabilirea de reguli privind circulația buteliilor prin prescripțiile tehnice

pe care instituția le autorizează.

Prevederile criticate

exced obiectului de reglementare al Ordinului nr. 86/2003 prin care a fost

aprobată prescripția tehnică, limitat la stabilirea unor cerințe tehnice de

conformitate, impunându-se condiții de comercializare care nu au legătură cu

asigurarea securității tehnice a recipientelor sub presiune.

Din actele dosarului

rezultă că prin Decizia nr. 62/2012 a Consiliului Concurenței s-a constatat

încălcarea prevederilor dreptului concurenței prin reglementarea în litigiu,

drept urmare textul criticat a fost modificat prin prescripția tehnică PT

C3-2012 aprobată prin Ordinul nr. 349 din 21 februarie 2013 al Ministerului

Economiei, publicat în M. Of. nr. 141/2013.

În noua reglementare

s-a restrâns sfera destinatarilor obligației de a prelua butelii cu deformații,

în art. 10 din prescripția tehnică actuală obligația de a prelua buteliile cu

orice grad de uzură, coroziune sau deformații, chiar dacă trebuie scoase din uz

și casate, incumbând persoanelor juridice care efectuează activitatea de

supraveghere tehnică la umplere a buteliilor.

Referitor la

susținerile din recursul formulat de Ministerul Economiei, argumentele

prezentate sunt străine obiectului cauzei, referindu-se la alte prevederi din

prescripția tehnică decât cele a căror nelegalitate s-a constatat pe cale de

excepție prin hotărârea atacată.

În raport de cele

expuse mai sus, Curtea va constata că sentința este legală și temeinică, urmând

a respinge recursul declarat în cauză de Ministerul Economiei ca nefondat, și a

constata nulitatea recursului formulat de Comisariatul Regional pentru

Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Est - Galați.

Constată nulitatea

recursului declarat de Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor

Regiunea Sud-Est - Galați împotriva Sentinței civile nr. 1195 din 2 aprilie

2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal.

Respinge recursul

declarat de Ministerul Economiei împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2014.

Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-10-22
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3262/2015
Decizia nr. 3262/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanței Prin decizia nr. 350 din 08 aprilie 2014 a Tribunalului Galați, secția contencios administrati
ÎCCJ 2013-04-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5102/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul excepției de nelegalitate Prin cererea formulată la data de 6 ianuarie 2012, în Dosarul nr. 59066/3/2010, aflat pe rolul Tribunalului Bucureșt
ÎCCJ 2014-03-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1241/2014
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Cererea de chemare în judecată și sentința instanței de fond. Prin încheierea de ședință din data de 27 martie 2012, Tribunalul București, secția a III-a
ÎCCJ 2014-03-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1241/2014
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Cererea de chemare în judecată și sentința instanței de fond. Prin încheierea de ședință din data de 27 martie 2012, Tribunalul București, secția a III-a
ÎCCJ 2013-06-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5770/2013
privire la acte administrative cu caracter individual. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea excepției de nelegalitate, precizând că H.G. nr. 941/2003 a fost legal adoptată, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 24/2000 și ale H.G. nr.
Sursă