ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 343/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul N.I.N. a chemat în judecată Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Craiova, pentru a fi obligată pârâta să restituie suma de 15.810 RON, diminuată cu valoarea taxei de participare la licitație în procent de 10%, iar prin sentința nr. 1265 din 30 iunie 2009, Tribunalul Dolj a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, recurs soluționat prin decizia nr. 4624 din data de 10 noiembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, în sensul admiterii recursului formulat, casării sentinței recurate și trimiterii cauzei spre competentă soluționare Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

Instanța de recurs a statuat faptul că acțiunea reclamantului apare ca o veritabilă cerere de contencios administrativ prin intermediul căreia acesta solicită pârâtei să se recunoască caracterul nelegal al reținerii în continuare a prețului de adjudecare, urmare a nesemnării acestui act de reclamant, cu consecința restituirii acestei sume, diminuată cu valoarea taxei de participare. Prin sentința nr. 515 din 23 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 1165/63/2010 s-a respins acțiunea formulată de reclamantul N.I.N., împotriva pârâtei D.G.F.P. Dolj - A.F.P. Craiova.

Împotriva sentinței pronunțate, precum și a încheierii de ședință din 23 februarie 2010, a formulat recurs reclamantul N.I.N., fiind aduse critici constând în pronunțarea hotărârii de către judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, în faptul că instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale, a acordat mai mult decât s-a cerut și nu a acordat ceea ce s-a cerut, în faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, cuprinzând motive contradictorii sau străine pricinii, iar hotărârea este dată cu interpretarea greșită a legii, fiind parțial lipsită de temei legal. Prin încheierea din 28 martie 2011, judecata recursului a fost suspendată potrivit art. 242 pct. 2 C. proc.

civ., deoarece părțile nu s-au prezentat și nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă. La data de 14 noiembrie 2011 cauza a fost repusă pe rol, ca urmare a soluționării de către Curtea Constituțională a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, excepție invocată de recurentul-reclamant și, prin încheierea din aceeași dată, s-a dispus menținerea măsurii suspendării cauzei, suspendare ce a fost întemeiată pe dispozițiile art. 242 pct. 2 C. proc. civ., respectiv lipsa nejustificată a părților. La termenul de judecată din 25 noiembrie 2013, instanța de recurs, din oficiu, a invocat excepția perimării recursului. Prin decizia nr. 17536/2013 din 25 noiembrie 2013, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a constatat perimat recursul formulat de reclamantul N.I.N.

împotriva sentinței nr. 515 din 23 martie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 1165/63/2010, în contradictoriu cu intimata pârâtă D.G.R.F.P Craiova - A.J.F.P Dolj. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul N.I.N. Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, drept pentru care va respinge recursul ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Astfel, Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluționarea unui recurs declarat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, respectiv împotriva deciziei prin care s-a constatat intervenită perimarea recursului, rămas în nelucrare din vina părților.

Declarând recurs împotriva unei hotărâri irevocabile, reclamantul N.I.N. nu s-a conformat condiției specifice de admisibilitate a recursului în această materie, încălcând dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora sunt supuse recursului „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională". Din interpretarea textului de lege menționat rezultă că hotărârile judecătorești care potrivit legii sunt irevocabile nu mai pot fi atacate cu recurs. Cum decizia nr. 17536/2013 din 25 noiembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, nu se circumscrie categoriilor de hotărâri prevăzute de art. 299 alin. (1) C. proc.

civ., fiind irevocabilă, recursul declarat în cauză urmează a fi respins ca inadmisibil. În consecință, în raport de cele mai sus reținute și față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ., cu referire la dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul N.N. împotriva deciziei nr. 17536/2013 din 25 noiembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 ianuarie 2015.