ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.06.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1913/2008

HOTĂRÂRE
03.06.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1913/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Reclamanta SC A. SA cu sediul în Galați, a

chemat în judecată A.P. și a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 191.498,01

lei contravaloarea serviciilor de alimentare cu energie termică pentru

încălzire și apă caldă pe perioada 31 decembrie 2000 - 31 iulie 2003.

Tribunalul Galați

prin sentința comercială nr. 1533 din 28 mai 2007, a admis excepția

prescripției dreptului material la acțiune și a respins acțiunea.

Instanța de fond a

reținut că acțiunea a fost înregistrată la 7 martie 2007 pentru o creanță din

perioada 31 decembrie 2000 - 31 iulie 2003 iar somația de plată pe care

reclamanta o invocă pentru întreruperea cursului prescripției a fost respinsă.

Curtea de Apel

Galați, prin Decizia civilă nr. 66/A din 9 august 2007 a respins ca nefondat

apelul reclamantei, constatând că prin anularea ordonanței de somație de plată,

cursul prescripției nu s-a întrerupt.

Împotriva deciziei

astfel pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

Astfel recurenta

susține că instanțele greșit au reținut incidente dispozițiile art. 6 din

Decretul nr. 167/1958 și ale art. 7-9 din O.G. nr. 5/2001. Cursul prescripției

a fost întrerupt întrucât dispozițiile O.G. nr. 5/2001 privind somația de plată

întrunește caracterele unei cereri de chemare în judecată iar art. 16 lit. b)

din Decretul nr. 167/1958 nu distinge între natura cererii - de drept comun sau

formulată în temeiul unei proceduri speciale.

Mai susține,

recurenta că a promovat cerere de chemare în judecată și a hotărât continuarea judecății

potrivit dreptului comun așa încât dispozițiile privind întreruperea cursului

prescripției se aplică.

Recursul este

nefondat și va fi respins.

Prescripția

extinctivă ca mijloc de stingere a obligațiilor și a acțiunilor judiciare își

găsește fundamentul într-un interes de ordine publică și de stabilitate socială

ca un creditor nediligent cu dreptul său subiectiv să nu și-l mai poată

valorifica după trecerea unui timp îndelungat.

Prevederile art. 1

din Decretul nr. 167/1958 stabilesc stingerea prin prescripție a dreptului la

acțiune, având un obiect patrimonial, dacă nu a fost exercitat în termenul

prevăzut de lege. Termenul general de prescripție, stabilit prin art. 3 din

același act normativ este de 3 ani, iar el poate fi întrerupt prin introducerea

unei cereri de chemare în judecată (art. 16 lit. b)). În aceeași măsură textul

de lege citat stabilește excepții: „prescripția nu este întreruptă dacă s-a

pronunțat încetarea procesului, dacă cererea de chemare în judecată a fost

respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunțat

la ea”.

Situația expusă chiar

de reclamantă în acțiunea introductivă reprezintă ipoteza celei din urmă

reglementări menționate: promovarea unei acțiuni în temeiul O.G. nr. 5/2001,

admisă de instanța de fond, dar anulată de instanța de control judiciar.

Astfel cursul

prescripției nu se consideră întrerupt prin formularea cererii de chemare în

judecată, întemeiată pe o procedură specială, întrucât acea cerere a fost

respinsă prin anularea ordonanței.

Așadar instanțele de

fond au apreciat judicios asupra termenului de prescripție extinctivă.

Faptul că O.G. nr. 5/2001

oferă creditorului dreptul de a se adresa și instanței de drept comun nu

afectează cursul termenului general de prescripție, exercițiul acțiunii de

drept comun fiind supus acelorași reguli restrictive impuse de prevederile

Decretului nr. 167/1958.

Așa fiind, în temeiul

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție va

respinge ca nefondat recursul declarat împotriva Deciziei civile nr. 66/A din 9

august 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de reclamanta SC A. SA Galați împotriva Deciziei civile

nr. 66/A din 9 august 2007 a Curții de Apel Galați, secția comercială, de contencios-administrativ

și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 iunie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-05-04
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1533/2010
Asupra contestației în anulare de față: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comerciale, reclamanta SC F.D.E.E.E.D.M.N. SA Ploiești, în contradictoriu cu pârâta SC M. SA GALAȚI a solicitat obligarea aces
ÎCCJ 2010-11-25
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4116/2010
Ședința publică de la 25 noiembrie 2010 Asupra perimării recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: SC A. SA Galați a chemat-o în judecată pe Asociația de Proprietari Galați pentru a fi obligată la plata
ÎCCJ 2008-06-26
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2334/2008
-a fost comunicată și care constituie obiectul apelului nu poartă semnăturile judecătorului și grefierului și că somația de plată promovată împotriva intimatei pârâte ține loc de procedură prealabilă, în sensul dispozițiilor art. 720 1 C. p
ÎCCJ 2003-02-05
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 622/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 97 din 2 martie 1998, Tribunalul Galați a admis în parte acțiunea R.A.G.C. Galați, în prezent S.C. A. S.A., a obligat pe pârâta Asociați
ÎCCJ 2008-01-25
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 172/2008
Asupra recursului de față : Din examinare lucrărilor din dosar constată următoarele : Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, reclamanta SC F.E.M.N. Ploiești – S.D.F.E.E. Brăila a chemat în judecată pe pârâta SC C. SA Brăil
Sursă