ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.12.2008

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3762/2008

HOTĂRÂRE
12.12.2008
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3762/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la 12 iulie 2007 reclamanta SC E.M.T. SRL Cluj Napoca a

solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC F. SA Dej să se constate nulitatea

absolută a contractului de comision încheiat între părți intitulat „contract de

comerț exterior, pe bază de comision” din 21 februarie 2006.

Tribunalul Comercial Cluj prin

sentința comercială nr. 3655 din 8 octombrie 2007 a respins ca neîntemeiată

cererea reclamantei.

S-a reținut în considerentele

hotărârii că deși contractul încheiat între părți a fost intitulat contract de

comision, acesta este un contract de vânzare-cumpărare.

Niciuna din clauzele invocate de

reclamantă ca fiind nule absolut, nu sunt contrare legii, ordinii publice sau

bunelor moravuri.

Apelul declarat de reclamantă

împotriva sentinței instanței de fond a fost respins prin Decizia civilă nr. 29

din 15 februarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal.

Reclamanta SC E.M.T. SRL cu sediul în

Cluj Napoca a declarat recurs împotriva acestei decizii în temeiul

dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și a solicitat admiterea,

modificarea în tot a acesteia în sensul admiterii apelului schimbarea sentinței

instanței de fond, admiterea acțiunii și constatarea nulității absolute a

contractului de comerț exterior pe bază de comision.

A susținut recurenta că instanța a

calificat contractul încheiat între părți ca fiind unul de vânzare-cumpărare,

deși în cuprinsul acestuia au fost menționate la cap. III art. 3.1, 3.2 și 4.4

obligațiile comitentului și la art. 2.6 ale comisionarului, termeni specifici

contractului de comision.

S-a invocat faptul că recurenta avea

calitatea de comisionar care urma să acționeze în raporturile cu terții în

numele său, dar pe seama comitentului astfel cum rezultă din cuprinsul ambelor

facturi emise de comitent unde s-a făcut mențiunea „export în comision”.

Recurenta precizează că deși instanța

a reținut că a achitat prețul către intimată aceasta este infirmată de sentința

civilă nr. 534/2007 a Judecătoriei Dej prin care a fost obligată la 7.689.556 euro

cu dobândă legală hotărâre ce a fost și executată silit conform procesului

verbal depus la dosar.

Instanța a reținut că recurenta a

exportat în Germania mărfurile și a încasat prețul aspect specific contractului

de comision, fără însă a exista dovezi în acest sens.

Suma prevăzută în factura din 2006 a

fost stabilită în euro, deși pe teritoriul României plățile care fac obiectul

comerțului cu bunuri sau servicii se efectuează în moneda națională, conform Regulamentului

nr. 4/2005 al B.N.R. privind regimul valutar.

Prin întâmpinare, intimata SC F. SA Dej

a solicitat respingerea recursului întrucât instanța de apel în raport de

clauzele prevăzute în contractul încheiat între părți din 21 februarie 2006,

l-a calificat ca fiind unul de vânzare-cumpărare și nu de comision cum în mod greșit

a fost intitulat.

Recursul reclamantei este nefondat

pentru următoarele considerente:

La data de 21 februarie 2006 între

părți s-a încheiat contractul intitulat „contract de comerț exterior pe bază de

comision” prin care la pct. 4.1 așa cum a fost modificat prin actul adițional

din 12 august 2006 s-a prevăzut că dreptul de proprietate și riscul trec de la

comitent la comisionar la data livrării, iar la pct. 4.2 că plata produselor se

va efectua în euro la data livrării, clauze specifice contractului de

vânzare-cumpărare.

Potrivit art. 977 C. civ.

interpretarea contractelor se face după intenția comună a părților contractante,

iar nu după sensul literal al termenilor”.

În raport de aceste prevederi legale

și de clauzele contractuale menționate, rezultă că voința reală a părților a

fost să încheie un contract de vânzare-cumpărare și nu unul de comision, așa

cum părțile l-au intitulat.

Susținerea recurentei că acestui

contract îi lipsește un element esențial, respectiv prețul nu are suport

probator față de clauza stipulată de părți la pct. 4.2, așa încât convenția

încheiată între părți îndeplinește toate condițiile de validitate prevăzute de art.

948 C. civ.

Afirmația recurentei că nu a achitat

niciun preț al produselor livrate așa cum instanța a reținut este contrazisă de

probele administrate în cauză, respectiv sentința civilă nr. 534 din 17 mai

2007 a Judecătoriei Dej (fila 14 fond) prin care a fost obligată către intimată

la plata unor sume de bani reprezentând diferență de preț pentru produsele

livrate.

Critica recurentei privind nulitatea

clauzei prin care s-a stabilit plata prețului în euro și nu în moneda națională

nu poate fi reținută pe de o parte, pentru că nu a fost invocată la instanța de

apel, iar pe de altă parte pentru că aceasta a acceptat să achite parțial unele

facturi fără să invoce acest aspect, facturi pe care s-a menționat și în lei

echivalentul mărfurilor livrate de intimată.

Față de cele reținute contractul

încheiat între părți la data de 21 februarie 2006 astfel cum a fost modificat

prin actul adițional din 12 august 2006 este unul de vânzare - cumpărare care

îndeplinește condițiile de validitate prevăzute de art. 948 C. civ.

Acest contract cuprinde toate

mențiunile, prevăzute de Legea nr. 469/2002 privind întărirea disciplinei

contractuale și necesare pentru realizarea obiectului contractului așa cum

prevăd dispozițiile art. 2 din acest act normativ.

Așa fiind, urmează ca potrivit art. 312

alin. (1) C. proc. civ., să se respingă ca nefondat recursul declarat de

reclamantă.

Se va respinge cererea formulată de

intimata-pârâtă privind acordarea cheltuielilor de judecată, întrucât nu s-au

depus dovezi cu acte în original în acest sens.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta SC E.M.T. SRL Cluj Napoca împotriva Deciziei civile nr. 29

din 15 februarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială contencios administrativ

și fiscal.

Respinge cererea privind acordarea de

cheltuieli de judecată formulată de intimata SC F. SA Dej.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12

decembrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-06-22
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2496/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC F. SRL Galați a chemat în judecată pe pârâta SC A.M.S.I.R. SRL pentru ca prin sentința care se va pronunța să se dispună rezoluțiunea actulu
ÎCCJ 2008-09-17
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2433/2008
rea nulității ambelor hotărâri pentru lipsa considerentelor care au format convingerea instanțelor, invocând, încă o dată, fictivitatea și frauda lege existentă în momentul semnării acestui contract de mandat. 5) Actele atacate nici nu pute
ÎCCJ 2010-04-19
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2332/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința civilă nr. 349 din 24 iunie 2008, a admis excepția autorității lucrului judecat invocată de Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca cu privire la
ÎCCJ 2008-03-11
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 988/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 477 din 12 martie 2007, Tribunalul Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamanta
ÎCCJ 2008-06-04
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1946/2008
ând cheltuieli suplimentare, efectuate peste cele prevăzute în contractul de comision și anexele la acesta, din culpa pârâtei comitente, care nu a respectat obligațiile comerciale de livrare la termenele convenite și care urmează să fie cum
Sursă