ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4783/2014

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 19 august 2013, prin cererea înregistrată sub nr. 3369/87/2013 pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamantul Pană I Paraschiv a chemat în judecată civilă pe pârâții Primăria Beuca, Primarul Comunei Beuca și Președintele Consiliului Local Beuca - C.A. și a solicitat instanței de judecată să constate că pârâții, prin activitatea lor, i-au încălcat o serie de drepturi și libertăți. La data de 27 august 2013, reclamantul și-a precizat cererea formulată, solicitând instanței să dispună anularea avizului nr. 26398/2013 emis de A.N.F.P.

prin care a aprobat desființarea postului de inspector agricol cu studii superioare, să constate că a dobândit dreptul prevăzut de art. 52 alin. (1), (2) și (3) din Constituția României, privind repararea pagubei produse din cauza parților pârâte din proces, să constate că a dobândit dreptul de proprietate pentru terenul arabil extravilan deținut de autorul său Pana N Ion și să fie repus în proprietate conform titlului de proprietate emis pe numele autorului său . Reclamantul a solicitat plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei și daune morale în cuantum de 128.750 lei pentru faptul că era îndreptățit să ocupe postul de inspector agricol, prin concurs, conform pregătirii și experienței sale profesionale, motiv pentru care a apreciat că 50% din suma calculata la daune materiale reprezintă prejudiciul său moral.

Prin sentința civilă nr. 1396 din 6 noiembrie 2013, Tribunalul Teleorman, secția conflicte de muncă, asigurări sociale și de contencios administrativ și fiscal, a disjuns judecata cauzei privind soluționarea capătului de cerere având ca obiect repunerea în proprietate conform titlului de proprietate emis pe numele de P.N.I., a admis excepția competenței materiale a soluționării cauzei, invocată din oficiu, cu privire la soluționarea capătului de cerere având ca obiect repunerea în proprietate conform titlului de proprietate emis pe numele de P.N.I., a declinat competența de soluționare cauzei cu privire la capătul de cerere având ca obiect repunerea în proprietate conform titlului de proprietate emis pe numele de P.N.I.

în favoarea Judecătoriei Roșiorii de Vede, a admis excepția competenței materiale a soluționării cauzei, invocată din oficiu, având ca obiect anularea avizului nr. 26398/2013, emis de către A.N.F.P. și plata despăgubirilor și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ fiscal. Prin sentința civilă nr. 1999 din 23 iunie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a a dmis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzelor reunite privind pe reclamantul P.I.P., în contradictoriu cu pârâții A.N.F.P., Primăria Beuca, Primarul comunei Beuca - G.A.

și C.A. - Președintele Consiliului Local Beuca, în favoarea Tribunalului Teleorman, secția contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzelor reunite și a înaintat cauzele reunite către Înalta Curte de Casație și Justiție. secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării conflictului negativ de competență. Regulatorul de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Teleorman, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Astfel cum rezultă din actele dosarului, prin cererile conexate reclamantul a solicitat constatarea nulității avizului emis de pârâta A.N.F.P. sub nr. 26398 din 18 iulie 2013 și recunoașterea dreptului în favoarea reclamantului de avea acces la ocuparea unui loc de muncă conform pregătirii profesionale, solicitând, totodată, daune materiale. Constatând că obiectul litigiului privește raportul de serviciu al funcționarului public, Înalta Curte reține că în această situație devin aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei. Astfel, dispozițiile arătate prevăd faptul că sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe.

Înalta Curte reține că în cauza dedusă judecății sunt aplicabile, în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei, dispozițiile din Legea privind statutul funcționarilor publici, având în vedere obiectul cauzei ce privește drepturi în legătură cu raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special. Întrucât litigiul privește drepturi în legătură cu raportul de serviciu al funcționarului public, competența materială se stabilește exclusiv în temeiul dispozițiilor din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost completată și modificată, fără a avea în vedere criteriul locului ocupat de organul emitent al actului atacat, conform Legii contenciosului administrativ. În consecință, având în vedere considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc.

civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Teleorman, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare de soluționare a cauzei privind pe reclamantul P.I.P. în contradictoriu cu pârâții A.N.F.P., Primăria Beuca, Primarul Comunei Beuca - G.A. și C.A. - Președintele Consiliului Local Beuca, în favoarea Tribunalului Teleorman, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 decembrie 2014.