ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5216/2013

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotătârea instanței de fond Prin sentința nr. 5353 din 5 noiembrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de către reclamanta SC S.A. SRL în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. și D.G.F.P. Ilfov, reținând că unul din capetele de cerere este prematur, altul este inadmisibil, iar cererea, pe fond, este neîntemeiată. Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamanta, susținând că este netemeinică și nelegală, fără a depune, însă, și dovada plății taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar corespunzătoare căii de atac exercitate.

În data de 17 mai 2012, recurenta-reclamantă a depus, la dosarul cauzei, o cerere prin care a învederat Curții faptul că se află în curs de lichidare, că și-a schimbat denumirea în SC S.A.D. SRL, solicitând citarea sa prin lichidator judiciar, precum și scutirea de plata taxei judiciare de timbru. Prin încheierea din data de 18 mai 2012, Înalta Curte a respins cererea recurentei de scutire de plata taxei judiciare de timbru, reținând că în speță nu este întrunită ipoteza avută în vedere de dispozițiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 86/2006. 2. Hotărârea instanței de recurs Prin decizia nr. 3674 din 21 septembrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a anulat recursul declarat de SC S.A.D.

SRL, ca netimbrat. Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a reținut că, recurenta reclamantă, deși legal citată cu mențiunea obligației de a achita taxa judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 19,5 și, respectiv, 0,15 lei, datorate pentru calea de atac exercitată, nu s-a conformat dispozițiilor instanței. Or, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. m) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, dovada achitării acestora atașându-se, potrivit art. 302 1 alin. (2) C. proc.

civ., la cererea de recurs. Cum dovada timbrării nu a fost atașată cererii de recurs, conform dispozițiilor legale sus menționate, iar recurenta nu și-a îndeplinit această obligație legală nici ulterior, deși a fost citată cu mențiunea timbrării corespunzătoare, devin aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, recursul a fost anulat ca netimbrat. 3. Contestația în anulare. Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație în anulare SC S.A.D. SRL, întemeiată pe dispozițiile art. 317 C. proc. civ. În motivare, contestatoarea a susținut că pentru ziua judecății procedura de citare nu a fost legal îndeplinită prin lichidator judiciar, deși la data de 27 martie 2012 a fost deschisă procedura simplificată împotriva debitoarei recurente.

A mai arătat că în mod greșit instanța de recurs a anulat recursul, ca netimbrat, întrucât recursul nu era supus plății taxei de timbru, debitoarea fiind exceptată de la plata acestei taxe, în temeiul art. 77 din Legea nr. 85/2006. Prin întâmpinare, intimata A.N.A.F. a solicitat respingerea contestației în anulare, ca neîntemeiată. II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare După examinarea motivelor contestației în anulare se constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente: Obiectul contestației în anulare îl constituie decizia nr. 3674 din 21 septembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a anulat recursul declarat de SC S.A.D.

SRL, ca netimbrat. Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere instanței care a pronunțat hotărârea atacată în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să-și desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată. Contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. („când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii”), contestatoarea susținând că nu a fost citat lichidatorul judiciar, la sediul din str. Staicovici București. Verificând actele și lucrările dosarului nr. 4488/2/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, se constată că susținerile contestatoarei sunt nefondate.

Într-adevăr, contestatoarea se afla în procedura falimentului prevăzută de Legea nr. 85/2006, fiind numit lichidator judiciar practicianul în insolvență C.I.E. IPURL cu sediul în București, str. Dr. Staicovici. În dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4488/2/2009, este atașată citația emisă la data de 31 mai 2012, către contestatoare, prin lichidator judiciar la sediul din București, str. Dr. Staicovici, având înscrisă și mențiunea de timbrare. De asemenea, la dosar se află atașată dovada de comunicare a citației către contestatoare, purtând ștampila și semnătura lichidatorului judiciar. În aceste condiții, instanța constată că procedura de citare a fost efectuată în mod corect, cu respectarea prevederilor art. 87 alin. (5) C. proc.

civ. Cu privire la susținerea contestatoarei, în sensul că recursul nu era supus plății taxei de timbru și a timbrului judiciar, în temeiul art. 77 din Legea nr. 85/2006, deși acest motiv excede analizei în cadrul contestației în anulare, Înalta Curte remarcă faptul că la data promovării recursului, respectiv 19 iulie 2011, contestatoarea nu se afla în procedura falimentului, recursului fiind promovat de către societate. Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de SC S.A.D. SRL București, prin lichidator judiciar C.I.E. IPURL împotriva deciziei nr. 3674 din 21 septembrie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2013.