ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.06.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1528/2015

HOTĂRÂRE
05.06.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1528/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

București, secția a IV-a civilă, la data de 10 iunie 2014, reclamanții S.D. și S.S.

au contestat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor,

decizia de validare parțială din 13 martie 2014, emisă de pârâtă, solicitând anularea

acesteia, validarea în totalitate a dispoziției nr. 1449 din 19 decembrie 2005 emisă

de Primarul Municipiului Drăgășani, obligarea pârâtei să procedeze la emiterea titlului

de despăgubiri la prețurile reale practicate pe piața liberă pentru imobilul clădire

în suprafață construită de 243,42 m.p. și terenul aferent în suprafață de 294 mp

din județul Vâlcea, municipiul Drăgășani, str. R. (în prezent Piața P.), dobândit

de reclamanți împreună cu autorii lor, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat

la data de 25 mai 1975 și demolat în anul 1980 în temeiul Decretului Consiliului

de Stat nr. 440/1979.

În drept au invocat dispozițiile

art. 11 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, art. 35 alin. (1) și (3) și

art. 41 alin. (1) și (3) din Legea nr. 165/2013, prevederile art. 1 din Protocolul

nr. 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale

și prevederile art. 14 din Convenție.

Tribunalul București,

secția a IV-a civilă, prin sentința nr. 1206 din 14 octombrie 2014, a declinat competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a se pronunța astfel,

Tribunalul București a reținut că, potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013,

deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana

care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție

se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Art. 34 alin. (1) din

același act normativ prevede că dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de

luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond

funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 luni. Alin. (2) stipulează că dosarele

care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naționale ulterior datei intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data

înregistrării lor, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate

în termen de 36 de luni. Numărul dosarelor prevăzute la alin. (1) și data înregistrării

dosarelor prevăzute la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Autorității

Naționale pentru Restituirea Proprietăților și se comunică, la cerere, persoanelor

îndreptățite, potrivit alin. (3).

S-a mai reținut că, din

interpretarea coroborată a dispozițiilor legale evocate, rezultă că, în speță, competența

de soluționare a contestațiilor formulate împotriva deciziilor emise de Comisia

Națională pentru Compensarea Imobilelor aparține secției civile a tribunalului în

a cărui circumscripție se află sediul entității învestite cu soluționarea cererii,

respectiv Tribunalul Vâlcea în circumscripția căruia se află sediul Primăriei Municipiului

Drăgășani.

Tribunalul Vâlcea, secția

I civilă, prin sentința civilă nr. 602 din 7 mai 2015, a declinat competența de

soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului București și, constatând intervenit

conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație

și Justiție.

Pentru a se pronunța astfel

Tribunalul Vâlcea a reținut că, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 165/2013,

„în

vederea

finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor

preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Națională

pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare Comisia Națională, care funcționează

în subordinea Cancelariei Prim-Ministrului și are, în principal, următoarele atribuții:

a) validează/invalidează

în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin

propunerea de acordare de măsuri compensatorii;

b) dispune emiterea deciziilor

de compensare a imobilelor’’.

Potrivit art. 21

alin. (1) din aceeași lege,

în

vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite

în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale

deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație

care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică

a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice

înscrisuri cu privire la construcții demolate’’.

Totodată, potrivit

alin. (5) din acest art.

Secretariatul Comisiei

Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din

punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită

la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei

Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege,

titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente

relevante”, iar potrivit alin. (8)

ulterior verificării și evaluării, la propunerea

Secretariatului Comisiei Naționale, Comisia Națională validează sau invalidează

decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit

alin. (7)”.

S-a mai reținut că

art. 34 alin. (1) statuează:

dosarele

înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor

vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei

legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de

36 de luni”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași art.

dosarele care vor fi transmise

Secretariatului Comisiei Naționale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei

legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu

excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni”.

Potrivit art. 35

alin. (1)

deciziile emise cu respectarea

prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită

la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității,

în termen de 30 de zile de la data comunicării”.

Față de textele de lege

evocate, s-a reținut, cu privire la competența teritorială instituită de art. 35

alin. (1) din Legea nr. 165/2013 că este exclusivă și revine Tribunalului București.

Înalta Curte de Casație

și Justiție, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență

ivit între cele două instanțe, stabilește competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului București, pentru considerentele ce succed:

Prin cererea înregistrată

pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, reclamanții S.D. și S.S.

au contestat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor,

decizia de validare parțială nr. 674 din 13 martie 2014, emisă de pârâtă, solicitând

anularea acesteia, validarea în totalitate a dispoziției nr. 1449 din 19 decembrie

2005, emisă de Primarul Municipiului Drăgășani, obligarea pârâtei să procedeze la

emiterea titlului de despăgubiri la prețurile reale practicate pe piața liberă pentru

imobilul clădire în suprafață construită de 243,42 m.p. și terenul aferent în suprafață

de 294 mp din județul Vâlcea, municipiul Drăgășani, str. R. (în prezent Piața P.),

dobândit de reclamanți împreună cu autorii lor, prin contractul de vânzare-cumpărare

autentificat la data de 25 mai 1975 și demolat în anul 1980 în temeiul Decretului

Consiliului de Stat nr. 440/1979.

Potrivit art. 35

alin. (1) din Legea nr. 165/2013 „Deciziile emise cu respectarea prevederilor

art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția

civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen

de 30 de zile de la data comunicării”.

Obiectul cererii de chemare

în judecată îl constituie anularea decizia de validare parțială nr. 674 din 13 martie

2014 emisă de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Așa fiind, în cazul de

față, entitatea la care se referă dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013

nu poate fi alta decât cea care a avut și calitatea de emitentă a deciziei a cărei

anulare se solicită, respectiv Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și

care este enumerată la art. 3 alin. (4) lit. g) din lege.

În consecință, litigiul

de față este de competența (teritorială și materială) a tribunalului în a cărui

circumscripție se află sediul entității emitente.

Cum sediul Comisiei Naționale

pentru Compensarea Imobilelor se află în București, sector 1, str. C.F., respectiv,

în raza teritorială a Tribunalului București, competența de soluționare a cauzei

va fi stabilită în favoarea acestei instanțe.

Astfel, în temeiul

art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a se stabili competența de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5

iunie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-09-24
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1881/2015
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe roiul Tribunalului București, secția a III-a civilă, sub nr. 40636/3/2014, din data de 21 noiembrie 2014, reclamanta R.C.T., în contradictoriu cu
ÎCCJ 2015-06-11
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1606/2015
Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 04 decembrie 2014 pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamanta A.A.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C.N.C
ÎCCJ 2015-10-01
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2018/2015
Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 25 noiembrie 2014, reclamanții A.Ș. și A.M.N. au chemat-o în
ÎCCJ 2016-02-17
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 358/2016
, fiind menționate mai multe structuri cu atribuții în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv și de stabilire a măsurilor reparatorii. În speță, reclamanta a obținut Decizia de compensare nr. 2275 din 24 noiembrie 2014 emisă de
ÎCCJ 2014-02-18
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 555/2014
solicitat și despăgubiri civile motivând că, în cazul imobilelor reglementate de Legea nr. 10/2001, foștii proprietari și-au păstrat această calitate, iar intimații au întârziat în recunoașterea dreptului la măsuri reparatorii. Prin Sentinț
Sursă