ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1526/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 4 august 2014, reclamanta G.F. a contestat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, decizia nr. 1182 din 8 mai 2014, solicitând anularea acesteia și obligarea pârâtei să emită titlul de despăgubire pentru imobilul situat în Craiova, str. P., județul Dolj, la valoarea de 457.600 RON, cu cheltuieli de judecată. În drept a invocat dispozițiile art. 35 alin. (5) din Legea nr. 165/2013. Tribunalul București, secția a III-a civilă, prin sentința nr. 23 din 12 ianuarie 2015, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul București a reținut că, potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării. S-a mai reținut că, în înțelesul prevederilor Legii nr. 10/2001, prin entitate se înțelege unitatea (persoana juridică) obligată la soluționarea pe fond a notificărilor și care, la momentul intrării în vigoare a legii, deținea imobilul pentru care s-a formulat notificarea.

Având în vedere că entitatea învestită cu soluționarea notificării și în deținerea căreia se află imobilul este Primăria Municipiului Craiova, s-a reținut că pentru soluționarea cererii de chemare în judecată, în conformitate cu art. 34 raportat la art. 35 din Legea nr. 165/2013, competența revine Tribunalului Dolj, în circumscripția căruia se află entitatea către care s-a adresat notificarea. Tribunalul Dolj, secția I civilă, prin sentința civilă nr. 207 din 17 aprilie 2015, a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului București și, constatând intervenit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru a se pronunța astfel Tribunalul Dolj a reținut că, potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 „dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 luni”.

S-a mai reținut că în alineatul al doilea al aceluiași articol se statuează că "dosarele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naționale ulterior datei intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data înregistrării lor, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni". În art. 35 alin. (1) se dispune: "deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării". În art. 35 alin. (2) din lege dispune că "în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor". În consecință, față de textele de lege evocate competența revine Tribunalului București.

Înalta Curte de Casație și Justiție, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între cele două instanțe, stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru considerentele ce succed: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamanta G.F. a contestat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, decizia nr. 1182 din 8 mai 2014, solicitând anularea acesteia și obligarea pârâtei să emită titlul de despăgubire pentru imobilul situat în Craiova, str. P., județul Dolj, la valoarea de 457.600 RON, cu cheltuieli de judecată. Potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 „Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării”.

Cum, obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea deciziei nr. 1182 din 8 mai 2014, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în cazul de față, entitatea la care se referă dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 nu poate fi alta decât cea care a avut și calitatea de emitentă a deciziei a cărei anulare se solicită, respectiv Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și care este enumerată la art. 3 alin. (4) lit. g) din lege. Față de împrejurarea că sediul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor se află în București, sector 1, str. C.F., respectiv, în raza teritorială a Tribunalului București, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc.

civ., urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2015.