ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1460/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1460/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cauzei de față, constată
următoarele:
La
data de 8 aprilie 2015, revizuentul Ș.M. a formulat cerere de revizuire
a deciziei nr. 930 din data de 27
martie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, întemeiată
pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
În motivarea cererii, revizuentul
arată că hotărârea atacată este nelegală întrucât instanța nu s-a pronunțat
asupra celor patru cereri incidentale, respectiv cererea de amânare a judecății
în vederea atașării Dosarului nr. 12402/1998, cererea cu privire la asigurarea
desfășurării regulamentare a activității de judecată ca formă de îndeplinire a
sarcinilor de serviciu, cererea cu privire la întâmpinarea obligatorie a
intimatului și cererea cu privire la solicitarea încuviințării probei cu
înscrisuri.
La termenul de judecată din 29 mai
2015, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibiîității
cererii de revizuire, pe care o va admite pentru următoarele considerente.
Revizuirea oferă posibilitatea
retractării unei hotărâri judecătorești definitive numai în cazurile strict
determinate de lege.
Prin decizia nr. 930 din 27 mai 2015,
a cărei revizuire se cere, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă,
a respins, ca
inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 232 din 23 ianuarie 2015,
formulată de același revizuent ca și în dosarul de față.
Potrivit dispozițiilor art. 322 alin.
(1) C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire pot fi și hotărârile date de
instanța de recurs, atunci când acestea evocă fondul.
Or, în speță nu se identifică o
asemenea situație, întrucât prin decizia împotriva căreia a fost exercitată
prezenta cerere de revizuire, a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă cerere
de revizuire.
Așa fiind, cum decizia atacată cu
revizuire, nu reprezintă o hotărâre pronunțată în recurs ci, dimpotrivă, prin
această hotărâre, Înalta Curte a constatat că nu sunt întrunite condițiile de
admisibilitate ale unei cereri de revizuire (dintr-un lung șir de astfel de
cereri, formulate de același revizuent), se constată că hotărârea atacată nu
este susceptibilă a fi reformată printr-o altă revizuire.
Întrucât se constată că nu este
îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a cererii de revizuire,
condiție impusă de prevederile imperative ale art. 322 alin. (1) C. proc. civ.,
analiza condițiilor specifice reglementate de pct. 2 al aceluiași art., se vădește
ca fiind un demers inutil.
Fiind inadmisibilă exercitarea căii
extraordinare de atac, de retractare a revizuirii îndreptată împotriva unei
decizii prin care a fost respinsă, o altă cerere de revizuire, conform art. 322
alin. (1) și art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca
inadmisibilă, cererea de revizuire de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de
revizuire formulată de revizuentul Ș.M. împotriva deciziei nr. 930 din 27 martie
2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi,
29 mai 2015.