ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1460/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 8 aprilie 2015, revizuentul Ș.M. a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 930 din data de 27 martie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. În motivarea cererii, revizuentul arată că hotărârea atacată este nelegală întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra celor patru cereri incidentale, respectiv cererea de amânare a judecății în vederea atașării Dosarului nr. 12402/1998, cererea cu privire la asigurarea desfășurării regulamentare a activității de judecată ca formă de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, cererea cu privire la întâmpinarea obligatorie a intimatului și cererea cu privire la solicitarea încuviințării probei cu înscrisuri.

La termenul de judecată din 29 mai 2015, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibiîității cererii de revizuire, pe care o va admite pentru următoarele considerente. Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive numai în cazurile strict determinate de lege. Prin decizia nr. 930 din 27 mai 2015, a cărei revizuire se cere, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 232 din 23 ianuarie 2015, formulată de același revizuent ca și în dosarul de față. Potrivit dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire pot fi și hotărârile date de instanța de recurs, atunci când acestea evocă fondul.

Or, în speță nu se identifică o asemenea situație, întrucât prin decizia împotriva căreia a fost exercitată prezenta cerere de revizuire, a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă cerere de revizuire. Așa fiind, cum decizia atacată cu revizuire, nu reprezintă o hotărâre pronunțată în recurs ci, dimpotrivă, prin această hotărâre, Înalta Curte a constatat că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale unei cereri de revizuire (dintr-un lung șir de astfel de cereri, formulate de același revizuent), se constată că hotărârea atacată nu este susceptibilă a fi reformată printr-o altă revizuire. Întrucât se constată că nu este îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiție impusă de prevederile imperative ale art. 322 alin. (1) C. proc.

civ., analiza condițiilor specifice reglementate de pct. 2 al aceluiași art., se vădește ca fiind un demers inutil. Fiind inadmisibilă exercitarea căii extraordinare de atac, de retractare a revizuirii îndreptată împotriva unei decizii prin care a fost respinsă, o altă cerere de revizuire, conform art. 322 alin. (1) și art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Ș.M. împotriva deciziei nr. 930 din 27 martie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 mai 2015.