ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1397/2014

Deliberând asupra recursurilor de față: în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 385 din data de 16 septembrie 2013, Tribunalul lași, în baza art. (2) alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu modificările ulterioare a condamnat pe inculpatul F.M.T., fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de „trafic de droguri de risc", la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 C. pen. i-au fost interzise inculpatului F.M.T., drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 350 C. proc. pen., art. 143 și 148 lit. l) C. proc. pen. a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului F.M.T.

În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen. din durata pedepsei principale de executat s-a scăzut durata reținerii și arestării preventive a inculpatului F.M.T., de la 12 octombrie 2012 la 05 februarie 2013 și de la 21 august 2013 la zi.

S-a dispus includerea inculpatului F.M.T., într-un program terapeutic derulat în sistemul penitenciar,destinat consumatorilor de droguri.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată a fost condamnată inculpata R.F.M. fostă S., fără antecedente penale, fără ocupație pentru săvârșirea infracțiunii de „trafic de droguri de risc", la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani.

I s-a interzis inculpatei R.F.M. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. a fost menținută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara aplicată inculpatei R.F.M. prin încheierea de ședință nr. 10334/99/2012 din 4 februarie 2013 a Tribunalului lași.

În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen. din durata pedepsei principale de executat s-a scăzut durata reținerii și arestării preventive a inculpatei de la 12 octombrie 2012 la 5 februarie 2013 .

În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată și completată și a art. 118 alin. (4) C. pen. s-a dispus confiscarea cantității de 898,9 grame canabis, rămase după efectuarea analizelor de laborator și păstrarea de contraprobe de la inculpații R.F.M. și F.M.T., ridicate de la aceștia .

În temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată și completată și a art. 118 alin. (4) C. pen. s-a dispus confiscarea cantității de 6,57 grame cannabis, rămase după efectuarea analizelor de laborator și păstrarea de contraprobe de la de la inculpatul F.M.T., ridicată de la acesta.

În baza dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu modificări ulterioare instanța a dispus distrugerea cantităților de droguri confiscate, cu păstrarea de contraprobe, după rămânerea definitiva a hotărârii.

În baza disp. art. 109 alin. (1) și (3) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul F.M.T., la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri a următoarelor bunuri ridicate cu ocazia percheziției corporale și care constituie mijloace de probă - telefon mobil și cartelă S.I.M. identificate în procesul-verbal întocmit la 30 octombrie 2012 - fila 51 - dosar de u.p. în baza disp. art. 109 alin. (1) și (30 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpata R.F.M., la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri a următoarelor bunuri ridicate cu ocazia percheziției domiciliare și care constituie mijloace de probă - telefon mobil și cartelă S.I.M. identificate în procesul-verbal întocmit la 30 octombrie 2012 - fila 52 -dosar de u.p.

În baza disp. art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații să plătească statului, cu titlul de cheltuieli judiciare suma de 3.000 de lei, după cum urmează:

- F.M.T., suma de 1.500 de lei din care suma de 300 de lei reprezintă onorariu avocat din oficiu, suma ce va fi avansată de stat din fondurile speciale ale Ministerului de Justiție către Baroul lași (delegație din 2012).

- R.F.M. suma de 1.500 de lei, din care suma de 300 de lei reprezintă onorariu avocat din oficiu, suma ce va fi avansată de stat din fondurile speciale ale Ministerului de Justiție către Baroul lași (delegație din 2012)."

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut, ca situație de fapt, că prin rechizitoriul Ministerul Public - D.I.I.C.O.T.-Serviciul Teritorial lași, emis în Dosarul nr. 165D/P/2012 din 05 noiembrie 2011 sub nr. 10334/99/2012, au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații R.F.M. și F.M.T. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare .

Totodată prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților pentru săvârșirea infracțiuni de „introducere în țară, fără drept, de droguri de risc" prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Pentru a dispune trimiterea în judecată a inculpaților R.F.M. și F.M.T., Ministerul Public - D.I.I.C.O.T -Serviciul Teritorial lași a reținut că faptele inculpaților R.F.M. și F.M.T. care la data de 11 octombrie 2012, au deținut, transportat și vândut, fără drept, cantitatea de 918,3 grame de canabis, iar inculpatul F.M.T. a deținut în plus și cantitatea de 8,51 grame de canabis, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată și completată.

Ca situație de fapt, s-a reținut că anterior datei de 11 octombrie 2012, în perioada 3 septembrie - 9 octombrie 2012 inculpații F.M.T. și R.F.M., la instigarea și probabil cu complicitatea martorului H.D., vărul inculpatei, au procurat o cantitate de aproximativ un kilogram de cannabis în scopul revânzării, cantitate pe care au deținut-o până la data de 11 octombrie 2012 .

Deși inculpații F.M.T. și R.F.M. au fost urmăriți penal pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în țară de droguri de risc prev. de art. 3 din Legea nr. 143/2000, din dosarul de urmărire penală nu a rezultat că ar fi fost făcute cercetări aprofundate cu privire la proveniența drogurilor, dispunându-se sub acest aspect, scoaterea lor de sub urmărire penală.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că inculpații F.M.T. și R.F.M. au intrat în posesia drogurilor de risc - 918, 3 și 8,51 grame de cannabis înainte de data de 11 octombrie 2012, fiind indicii că ei s-au deplasat în Grecia în scopul procurării acestei cantități de droguri, la instigarea martorului H.D., care nu a fost cercetat penal în cauza de față.

La data de 11 octombrie 2012, organele judiciare s-au sesizat că inculpata R.F.M. ar fi în posesia unei cantități importante de cannabis în vederea comercializării, cannabis pe care l-ar fi adus din Grecia de unde s-ar fi întors cu doar câteva zile înainte. în aceeași zi, s-a stabilit de către organele de poliție că inculpata R.F.M. ar fi primit drogurile în timp ce se afla în Grecia de la o persoană de sex masculin despre care se cunoștea că este cetățean român în vârstă de 45 ani și că inculpata le-ar fi introdus în țară.

În urma acestor informații prin Ordonanța procurorului nr. 27/A din 11 octombrie 2012, s-a dispus autorizarea sub nume de cod „M." a investigatorului acoperit pentru descoperirea faptelor, identificarea tuturor suspecților și obținerea mijloacelor de probă necesare tragerii la răspundere penală a persoanelor implicate în săvârșirea infracțiunilor de introducere în țară de droguri de risc și trafic de droguri, precum și autorizarea, sub identitatea „B." a colaboratorului acoperit al investigatorului în același scop. în aceea zi, colaboratorul acoperit „B." a negociat cu inculpata R.F.M. vânzarea cantității de 1 kg de canabis și a furnizat informația că drogurile se aflau în posesia inculpatului F.M.T., precum și informația potrivit căreia cei doi inculpați se aflau împreună pe raza localității Târgu Frumos județul lași.

Din convorbirile telefonice interceptate a rezultat că inculpata R.F.M. a discutat cu colaboratorul acoperit „B." în vederea vânzării cantității de droguri în mai multe rânduri. Din conținutul convorbirilor interceptate a rezultat cel puțin faptul că inculpata și colaboratorul discutaseră anterior subiectul găsirii unui client, că a mai existat înainte de 11 octombrie 2012 o tentativă de vânzare a drogurilor și că inculpata era interesată de încheierea cât mai rapidă a tranzacției în localitatea Târgu Frumos. La sosirea investigatorului și colaboratorului în zona Pieței Agroalimentare Târgu Frumos, în jurul orei 18.00, inculpații R.F.M. și F.M.T. s-au deplasat la mașina investigatorului, ținând pe rând în mână o sacoșă conținând 918 grame de droguri de risc - canabis, ambalat într-un pachet. Inculpatul F.M.T. avea în buzunarul gecii cu care era îmbrăcat un pachet de țigări în care era disimulată cantitate de 8,51 grame de canabis, pe care urma să o ofere drept probă a calității produsului ce urma a fi vândut și care trebuia să-i rămână pentru consum. Inculpatul F.M.T. a intrat în autoturismul investigatorului, așezându-se pe bancheta din spate și a negociat prețul vânzării întregii cantități de droguri de risc, fiind dispus a reduce prețul inițial de 50.000 de lei la 45.000 de lei. în tot acest timp, inculpata R.F.M. a rămas în afara autoturismului, în imediata vecinătate a acestuia.

Din raportul de constatare tehnico - științifică din 17 octombrie 2012 întocmit de specialiștii din cadrul I.G.P.R. - L.C.A.P.D. a rezultat că, după efectuarea analizelor celor două probe înaintate, s-a stabilit că prima probă era de 918,3 grame de canabis, iar a doua de 8,51 grame de canabis, punându-se în evidență tetrahidrocannabinol, substanță psihotropă biosintetizată din planta canabis, ce face parte din tabelul - anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.

Totodată, în cursul cercetării judecătorești, inițial inculpatul a solicitat să fie judecat în procedura prev. de art. 320

1

C. proc. pen., apoi a declarat că nu recunoaște săvârșirea faptelor, că el a fost prins în flagrant vânzând droguri ca urmare a înțelegerii dintre inculpata R.F.M. și vărul acesteia, traficant de droguri. A mai susținut inculpatul că R.F.M. a dus pachetul până la mașină, că în mașină a intrat el, iar vărul inculpatei a rămas în afara autoturismului. La momentul realizării flagrantului, acesta i-ar fi amenințat, cerându-le să nu vorbească cu anchetatorii.

În cauză, inculpații R.F.M. și F.M.T. au participat împreună cu apărătorii lor la audierea nemijlocită a investigatorului acoperit și colaboratorului acestuia în condițiile art. 86

2

alin. (3), (3)

1

, (6) și (7) C. proc. pen., prin intermediul unei rețele de televiziune cu imaginea și vocea distorsionate.

Prin declarațiile lor, date nemijlocit în fața instanței de judecată, colaboratorul și investigatorul acoperit, au confirmat datele cuprinse în procesele - verbale depuse la dosarul cauzei în cursul urmăririi penale. Investigatorul acoperit cu nume de cod „M." a susținut că în cursul discuțiilor avute cu inculpatul F.M.T. în ziua de 11 octombrie 2012, acesta a negociat prețul vânzării drogurilor, nu a făcut nici un moment afirmația că drogurile ar aparține altcuiva și că nu a creat prin nimic senzația că era doar un comisionar, oferindu-le spre vânzare contra unei sume mari de bani. El a confirmat că inculpații R.F.M. și F.M.T. s-au prezentat la autoturismul său parcat în zona Pieței Agroalimentare din Târgu Frumos având asupra lor sacoșa cu droguri, că nu au purtat nici o discuție cu vreo persoană înainte ca F.M.T. să se urce în autoturismul său și că pachetul mai mic, scos de inculpat din buzunar ambalat într-un pachet de țigări era proba calității întregii cantități de drog. Colaboratorul acoperit al investigatorului, cu nume de cod „B." a declarat în fața instanței că inculpații R.F.M. și F.M.T. aveau spre vânzare 1 kg de droguri de risc - canabis, că ei au adus drogurile din Grecia, disimulându-le într-un colet pus la un autocar, iar prețul vânzării era de 50 de lei pentru un gram.

Tribunalul a reținut că, deși nu poate face discuții cu privire la identitatea colaboratorului acoperit, chiar dacă în mod ipotetic, s-ar admite susținerile inculpaților că H.D. este colaboratorul poliției și că ar fi acționat asupra lor pentru a-și atrage o dispoziție penală favorabilă, inculpații R.F.M. și F.M.T. au acționat în mod liber, la inițiativa sau cu colaborarea unui particular, procurând 1 kilogram de droguri de risc, pe care le-au deținut în vederea vânzării, înainte de data de 11 octombrie 2012, data primelor informații, măsuri și cercetări dispuse de organele judiciare.

Tribunalul a subliniat că extinderea acțiunii penale față de alte fapte și față de alte persoane, potrivit dispozițiilor art. 336 și 337 C. proc. pen. este apanajul exclusiv al procurorului care participă la judecată, care nu a uzat de aceste proceduri, iar, potrivit dispozițiilor art. 317 C. proc. pen. instanța este obligată să se pronunțe în limitele sesizării cu privire la fapta și persoana arătată în actul de sesizare.

Totodată, din jurisprudența C.E.D.O., a rezultat că utilizarea agenților infiltrați este admisibilă, în măsura în care este circumscrisă unor garanții, însă interesul public nu poate justifica utilizarea elementelor obținute ca urmare a unei provocări polițienești -un astfel de procedeu este susceptibil a priva de la început și în mod definitiv un acuzat de un proces echitabil (T., R.). Orice probă obținută ca urmare a unei provocări din partea poliției trebuie înlăturată pentru ca procedura să fie conformă exigențelor unui proces echitabil (art. 6). însă, pentru a distinge între agentul provocator și cel infiltrat există mai multe criterii (R.): dacă intervenția polițiștilor este ordonată și controlată de un magistrat; dacă autoritățile naționale aveau, aparent, rațiuni suficiente pentru a-l bănui pe acuzat de respectiva activitate ilicită; cazierul judiciar.

Din probatoriul administrat a rezultat în mod clar că drogurile nu au fost în posesia colaboratorului sau investigatorului sub acoperire, iar operațiunea a fost efectuată nu în scopul obținerii de probe, ci în vederea culegerii de date și informații privind activitatea infracțională desfășurată de inculpata R.F.M. și de persoane din anturajul său, precum și a procurării de canabis de la aceasta și de la persoane din anturajul acestuia, de către investigatorul sub acoperire.

Tribunalul a reținut că deși nu au antecedente penale, inculpații au avut preocupări pe linia traficului și consumului de droguri, aspect ce a rezultat chiar din declarațiile lor, iar R.F.M. și F.M.T. au deținut fără drept în vederea vânzării cantitatea de droguri, indiferent de intervenția investigatorului acoperit ori a vreunei persoane care să fi acționat sub coordonarea acestuia. Inculpatul F.M.T. a deținut asupra sa, în buzunarul hainei o cantitate de canabis, droguri de risc, despre care însuși a declarat că îi aparținea și că era destinată consumului propriu.

În drept, faptele inculpaților R.F.M. și F.M.T. care, la data de 11 octombrie 2012, au deținut și transportat în vederea vânzării, fără drept, cantitatea de 918,3 grame de canabis, iar inculpatul F.M.T. a deținut în plus și cantitatea de 8,51 grame de canabis, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată și completată.

Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 143/2000, modificată și completată care definește infracțiunea de trafic de droguri „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Tribunalul a reținut că probele administrate în cauză au răsturnat prezumția de nevinovăție a inculpaților, că faptele există și au fost comise de inculpați cu vinovăție, chiar dacă s-ar admite că în sine acțiunea propriu - zisă de vânzare ar fi fost provocată, întrucât inculpații procurând și deținând cantitatea de droguri în vederea vânzării, la momentul punerii în vânzare puteau în mod rezonabil să se aștepte că vânzarea putea organizată de către organele de poliție.

Stabilirea tratamentului sancționator se va face cu luarea în considerare a criteriilor prescrise de art. 72 C. pen. respectiv, în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de textele de incriminare din legea specială, de gradul de pericol social concret al faptelor deduse judecății, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce, de împrejurările comiterii faptelor, de implicarea directă a inculpaților în activitatea de traficare de droguri pe raza județului lași în scopul obținerii unor venituri ilicite considerabile, de circumstanțele personale inculpaților.

Cu privire la gravitatea faptelor, Tribunalul a reținut că faptele inculpaților R.F.M. și F.M.T. prezintă o gravitate sporită, acțiunile lor ilicite îndreptându-se împotriva uneia dintre cele mai importante valori sociale ocrotite de legea penală - sănătatea populației.

Totodată instanța a reținut că inculpații R.F.M. și F.M.T., sunt necunoscuți cu antecedente penale, dar că au avut o conduită procesuală nesinceră, încercând fiecare, să plaseze răspunderea comiterii faptelor asupra celuilalt.

Tribunalul, coroborând aspectele privind pericolul social concret pe care îl prezintă inculpații R.F.M. și F.M.T. și gravitatea faptelor comise, au apreciat că pedepsele cu închisoare orientate spre minimul special își pot atinge scopul educativ, dar că acest sco, și anume reeducarea inculpaților și formarea unei atitudini corecte față de valorile sociale ocrotite de legea penală nu se poate realiza decât prin executarea efectivă în regim de detenție a pedepsei.

Potrivit art. 52 C. pen. scopul pedepsei este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, ea urmărind scopul prevenției generale și speciale, prin funcțiile sale

Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel in inculpații F.M.T. și R.F.M.

Apărătorul inculpatului F.M.T. a solicitat admiterea apelului prin trimitea cauzei spre rejudecare în vederea extinderii procesului penal cu privire și la alte persoane și achitarea inculpatului în temeiul disp. art. 10 lit. d) C. proc. pen. întrucât lipsește intenția ca element constitutiv al infracțiunii. în subsidiar, a solicitat ca pedeapsa să fie suspendată condiționat, scopul pedepsi poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție.

Apărătorul inculpatei R.F.M. a arătat că instanța de fond a făcut o apreciere echivocă și contradictorie a probatoriului administrat în cauză, evaluând în mod greșit circumstanțele reale ale comiterii faptei reținute în sarcina inculpatei și pe de altă parte a circumstanțelor de ordin personal ce ar fi impus aplicarea unei sancțiuni de natură penală executată într-o altă modalitate decât cea prevăzută de dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen.

Prin Decizia nr. 192 din 12 noiembrie 2013, Curtea de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins ca nefondate, apelurile declarate de inculpații F.M.T. și R.F.M. împotriva sentinței penale nr. 385 din 16 septembrie 2013 pronunțate de Tribunalul lași, sentință care a fost menținută. A fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului F.M.T. și a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului F.M.T.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că în mod corect, prima instanță de judecată, prin coroborarea judicioasă a probelor administrate în cauză, a reținut în sarcina inculpaților apelanți săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, constând în aceea că la data de 11 octombrie 2012 au deținut, transportat și vândut, fără drept, cantitatea de 918,3 grame de canabis, iar inculpatul F.M.T. a deținut în plus și cantitatea de 8,51 grame de canabis.

Astfel, din coroborarea întregului material probator administrat în cele două faze procesuale deja parcurse, în cauză a rezultat, fără putință de tăgadă, că, la data de 11 octombrie 2012, ofițeri din cadrul I.G.P.R. - B.C.C.O lași s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpata R.F.M. ar fi introdus în țară o cantitate mare de droguri de risc, pe care intenționa să le comercializez pe raza orașului Târgu Frumos.

Ca urmare a informațiilor deținute, la aceeași dată, s-a dispus introducerea în cauză a investigatorului acoperit cu nume de cod  „M." și a colaboratorului acestuia, cu nume de cod „B.", care trebuiau să se infiltreze în anturajul inculpatei pentru a stabili dacă aceasta deținea într-adevăr drogurile de risc pe care le oferea spre vânzare. în acest mod a fost identificat inculpatul F.M.T., care urma să vândă împreună cu inculpata R.F.M. substanțele stupefiante, despre care existau suspiciuni ca ar fi droguri.

Pe data de 11 octombrie 2012, în jurul orei 17.30, polițiștii din cadrul B.C.C.O lași s-au deplasat în orașul Târgu frumos, în zona Pieței Agroalimentare de pe strada B.V., loc în care, investigatorul acoperit, cu nume de cod „M." a parcat autovehiculul la volanul căruia se afla. După circa cinci minute, în jurul orei 18.25., în zonă au apărut inculpații R.F.M. și F.M.T. Acesta din urmă avea la el o sacoșă de culoare albă.

Inculpații R.F.M. și F.M.T. s-au deplasat la punctul de întâlnire stabilit, și anume, mașina investigatorului acoperit, unde R.F.M. a rămas în afară, în timp ce inculpatul F.M.T. s-a urcat în autovehicul, pe locul din dreapta spate cu sacoșa pe care o avea la el . Inculpatul F.M.T. a solicitat 50.000 de lei pentru marfă, ceea ce însemna 50 de lei gramul. După ce au negociat prețul, acesta a fost de acord să-i vândă investigatorului acoperit iarba cu 45.000 de lei.

La scurt timp s-a realizat flagrantul și s-a constatat că, pe lângă drogurile pe care le aveau în sacoșă, inculpatul mai avea în buzunarul hainei ambalajul unui pachet de țigări marca Winston, ce conținea același tip de produs vegetal.

Chiar dacă inculpații nu au recunoscut că au vândut la acea dată rezină de canabis investigatorului acoperit, acest aspect a rezultat cu certitudine din mijloacele de probă enunțate mai sus și expuse, pe larg și în detaliu, de prima instanță. Deși inculpații au negat ulterior comiterea faptelor reținute în sarcina lor, încercând să acrediteze ideea fie că faptele ce li se rețin în sarcină au fost săvârșite în condiții de provocare din partea colaboratorului/investigatorului sub acoperire, fie că au fost săvârșite de fapt de cel care a avut calitatea de martor în cursul cercetării judecătorești, numitul H.D., aceste susțineri au fost infirmate de tot ansamblu probator administrat în cauză, astfel cum a rezultat cu prisosință din analiza și coroborarea acestuia, cum este redat mai sus. Analizând declarațiile date de către inculpați pe parcursul cercetărilor este evident că aceștia au încercat, după o poziție inițială în fața instanței de judecată de recunoaștere totală și necondiționată a faptelor, să plaseze responsabilitatea comiterii faptelor unul asupra celuilalt, încriminându-se reciproc, apoi și asupra unei alte persoane, respectiv martorul H.D., arătând apoi că sunt vinovați de comiterea faptelor, dar că au fost provocați să le comită.

Colaboratorul acoperit al investigatorului, cu nume de cod „B.", a declarat în fața instanței că inculpații R.F.M. și F.M.T. aveau spre vânzare 1 kg de droguri de risc - canabis, că ei au adus drogurile din Grecia, disimulându-le într-un colet pus la un autocar, iar prețul vânzării era de 50 de lei pentru un gram. Anterior tranzacției, inculpații au ascuns drogurile într-un tomberon de gunoi, afirmând cu siguranță că drogurile erau ale lor.

Astfel, în cauză a fost autorizată efectuarea perchezițiilor informatice asupra sistemelor informatice ale telefoanelor ridicate de la inculpați în ziua de 11 octombrie 2012, iar din datele cuprinse în informația păstrată pe suport magnetic extrasă din memoria telefonului inculpatei R.F.M., redată la dosarul cauzei din dispoziția instanței, a rezultat că aceasta în luna septembrie 2012 a purtat o largă corespondență cu martorul H.D., identificat în agenda telefonică drept „V." și „H." cu nr. de telefon X.

De asemenea, din datele cuprinse în informația păstrată pe suport magnetic extrasă din memoria telefonului inculpatului F.M.T., redată la dosarul cauzei din dispoziția instanței, a rezultat că acesta a călătorit în Grecia, Atena, în perioada 2 octombrie 2012 - 09 octombrie 2012. Astfel, din mesajele automate obligatorii transmise de rețelele de telefonie mobilă la intrarea într-o țară europeană pe telefonul inculpatului F.M.T. a rezultat că acesta s-a deplasat în Grecia, pe ruta România - Bulgaria - Grecia și retur în perioada 2 octombrie - 09 octombrie 2012, aspect confirmat și prin adresa scrisă înaintată de SC L.E.E.R. SRL.

Toate aceste date evidențiate pe larg de prima instanță, au dovedit cu prisosință preocuparea inculpaților apelanți privind procurarea de droguri din afara teritoriului României destinate vânzării și obținerii unei sume mari de bani, precum și faptul că ei au procurat și deținut în vederea vânzării aceste droguri.

Mai mult decât aspectele reținute în urma interceptării convorbirilor telefonice, prin declarațiile lor, date nemijlocit în fața instanței de judecată, colaboratorul și investigatorul acoperit au confirmat datele cuprinse în procesele - verbale depuse la dosarul cauzei în cursul urmăririi penale. Investigatorul acoperit cu nume de cod „M." a susținut că în cursul discuțiilor avute cu inculpatul F.M.T. în ziua de 11 octombrie 2012, acesta a negociat prețul vânzării drogurilor, nu a făcut nici un moment afirmația că drogurile ar aparține altcuiva și că nu creat prin nimic senzația că era doar un comisionar, oferindu-le spre vânzare contra unei sume mari de bani. El a confirmat că inculpații R.F.M. și F.M.T. s-au prezentat la autoturismul său parcat în zona Pieței Agroalimentare din Târgu Frumos având asupra lor sacoșa cu droguri, că nu au purtat nici o discuție cu vreo persoană înainte ca F.M.T. să se urce în autoturismul său și că pachetul mai mic, scos de inculpat din buzunar ambalat într-un pachet de țigări era proba calității întregii cantități de drog. Colaboratorul acoperit al investigatorului, cu nume de cod „B." a declarat în fața instanței că inculpații R.F.M. și F.M.T. aveau spre vânzare 1 kg de droguri de risc - canabis, că ei au adus drogurile din Grecia, disimulându-Ie într-un colet pus la un autocar, iar prețul vânzării era de 50 de lei pentru un gram. Anterior tranzacției, inculpații au ascuns drogurile într-un tomberon de gunoi, afirmând cu siguranță că drogurile erau ale lor.

Instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, evaluându-le în mod unitar și evidențiind aspectele concordante ce susțin vinovăția inculpaților apelanți, activitatea infracțională desfășurată de către aceștia percepută întrunind atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul incriminator al infracțiunilor de „trafic de droguri de risc", prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile art. 63 alin. (2) C. pen., au impus instanței a face o analiză subiectivă și obiectivă a tuturor mijloacelor de probă administrate și să argumenteze soluția pronunțată pe acele probe care, coroborate, susțin situația de fapt reținută, coordonate subsumate prin hotărârea pronunțată de instanța fondului.

Potrivit dispozițiilor art. 63 C. proc. pen., care reglementează probele si aprecierea lor, constituie proba orice element de fapt care servește la constatarea existentei sau inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penala sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Curtea a constatat că probatoriul administrat in cauza este în măsură sa răstoarne prezumția de nevinovăție a inculpaților, aceștia făcându-se vinovați de comiterea infracțiunii de trafic de droguri, fiind îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, atât sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, elementul material fiind caracterizat prin acțiunea de trafic, de punere in circulație de droguri de risc, cat si sub aspectul laturii subiective, intenția fiind directa, in sensul ca inculpații au realizat pe deplin și în mod conștient consecințele faptelor lor si au urmărit producerea acestora.

Totodată, s-a reținut și că instanța de fond a făcut o descriere detaliată a situației de fapt, expunând pe larg activitatea infracțională desfășurată de inculpați cât și a mijloacelor de probă administrate atât în cursul urmăririi penale cât și nemijlocit în fața instanței și care au confirmat pe deplin situația de fapt reținută în actul de inculpare. Instanța s-a conformat dispozițiilor art. 356 C. proc. pen. și în ceea ce privește analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei sub toate aspectele, făcând o expunere exhaustivă a acestora, procedând la identificarea acestora în expunere, ba mai mult redând aspectele esențiale rezultate din probele administrate - procese verbale de redare a interceptărilor telefonice, declarațiile investigatorului și colaboratorului sub acoperire, ale martorilor și inculpaților - pe care și-a fundamentat soluția, tocmai pentru a întări și

În ce privește pedeapsa aplicată inculpaților, Curtea a reținut că la individualizarea tratamentului sancționator, prima instanță a făcut o justă analiză și evaluare a tuturor împrejurărilor cauzei, precum și a datelor personale ale fiecăruia dintre inculpați, atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate, cât și modalitatea de executare, astfel cum au fost acestea cuantificate și stabilite pentru fiecare inculpat în raport de conduita, contribuția și circumstanțele personale. S-a aplicat inculpaților, cu respectarea dispozițiilor art. 72 C. pen., câte o pedeapsă adaptată gravității faptei comise și persoanei fiecăruia dintr inculpați, într-un cuantum stabilit în raport de toate circumstanțele de natură să diminueze sau să califice răspunderea penală incidente în cauză. Astfel, s-a avut în vedere atât gradul de pericol social concret al infracțiunii deduse judecății, raportat la natura faptei și a relațiilor sociale cărora li s-a adus atingere prin fapta inculpaților, precum și cele care s-ar fi putut produce, referitoare la sănătatea persoanei, modul concret în care s-a desfășurat aceasta, cât și persoana fiecăruia dintre inculpați, față de care au fost evaluate corespunzător împrejurările circumstanțiale conferite de situația familială a fiecăruia. în condițiile unor limite de pedeapsă între 3-15 ani închisoare, aplicarea unei pedepse de către instanța fondului de 3 ani și 6 luni închisoare, în contextul criteriilor expuse mai sus, reflectă în suficientă măsură clemența manifestată de instanța fondului în aprecierea criteriilor de individualizare incidente în cauză denatura a diminua răspunderea penală și caracterizează pozitiv procesul de evaluare a circumstanțelor cauzale și personale de către instanța fondului, nefiind identificate de către instanța de control judiciar aspecte din această categorie care să permită o reindividualizare a pedepselor aplicate inculpaților, nici în privința cuantumului pentru care a optat instanța fondului, nici cu privire la modalitatea de executare (cu precădere referitor la inculpatul F.).

Împotriva Deciziei nr. 192 din 12 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, au declarat recursuri inculpații F.M.T. și R.F.M., motivele acestora fiind menționate în partea introductivă a hotărârii.

Înalta Curte constată că în conformitate cu dispozițiile art. 385

10

din C. proc. pen. anterior, recursul trebuie să fie motivat în scris, iar motivele de recurs se depun la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată sub sancțiunea luării în considerare numai a cazurilor de casare care potrivit art. 3859 alin. (3) din C. proc. pen. anterior, se iau în considerare din oficiu. Astfel, se observă că R.F.M., prin avocat a transmis prin fax motivele de recurs, în scris, la dosarul cauzei la data de 17 aprilie 2014, primul termen de judecată în cauză pentru inculpată fiind la data de 22 aprilie 2015, iar recursul inculpatului F.M.T. nu a fost motivat în scris în termenul legal.

În ceea ce privește aplicarea legii mai favorabile, instanța de recurs constată că sunt incidente dispozițiile art. 5 C. pen. și anume, aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Noul C. pen. în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Este de precizat că problema se pune în situația în care fapta comisă este prevăzută ca infracțiune și în legea nouă, existând continuitate sub aspectul incriminării, precum și atunci când fapta respectivă a fost săvârșită în întregime sub imperiul legii vechi.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 din C. pen. anterior "Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi."

Conform dispozițiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 așa cum a fost modificat prin art. 81 pct. 1 din Legea nr. 187/2012 "Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi."

În ceea ce privește individualizarea acesteia în concret, instanța de recurs constată diferența dintre minimul și maximul special din legea nouă - de la 2 la 7 ani închisoare - și de la 3 la 15 ani în cazul legii vechi.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, potrivit legii vechi inculpații au primit o sancțiune de 3 ani și 6 luni închisoare pentru această infracțiune.

Comparând limitele de pedeapsă prevăzute, se constată că legea nouă este legea mai favorabilă, întrucât are limitele mai scăzute față de vechea reglementare, astfel că se va reduce proporțional pedeapsa aplicată inculpaților la 2 ani și 6 luni închisoare.

Referitor la pedepsele complementare și accesorii, va aplica noua lege, ca fiind mai favorabilă, având în vedere dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen.

Pe cale de consecință, va reduce pedeapsa complementară de 3 ani privind interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. anterior, la 2 ani a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. aplicată inculpaților pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc.

Pentru considerentele arătate, văzând disp. art. 385

15

alin. (1) lit. d) C. proc. pen. urmează a admite recursurile declarate de inculpații F.M.T. și R.F.M. împotriva Deciziei penale nr. 192 din 12 noiembrie 2013 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va casa, în parte, decizia penală atacată cât și sentința penală nr. 385 din 16 septembrie 2013 a Tribunalului lași, numai în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen. și rejudecând în aceste limite:

Va reduce pentru ambii inculpați pedepsele aplicate la câte 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 llit. a) și b) C. pen. cu titlul de pedeapsă complementară.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. va interzice pentru ambii inculpați drepturile prev. de art. 66 lit. a) și b) cu titlul de pedeapsă accesorie și va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului F.M.T., durata reținerii și arestării preventive de la 12 octombrie 2012 la 5 februarie 2013 și de la 21 august 2013 la 22 aprilie 2014.

Va menține restul dispozițiilor hotărârilor care nu sunt contrare prezentei, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați, în sumă de câte 300 lei, se plătesc din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpații F.M.T. și R.F.M. împotriva Deciziei penale nr. 192 din 12 noiembrie 2013 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează, în parte, decizia penală atacată cât și sentința penală nr. 385 din 16 septembrie 2013 a Tribunalului lași, numai în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 5 C. pen. și rejudecând în aceste limite:

Reduce pentru ambii inculpați pedepsele aplicate la câte 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen. cu titlul de pedeapsă complementară.

În temeiul art. 65 alin. (1) C. pen. interzice pentru ambii inculpați drepturile prev. de art. 66 lit. a) și b) cu titlul de pedeapsă accesorie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului F.M.T., durata reținerii și arestării preventive de la 12 octombrie 2012 la 5 februarie 2013 și de la 21 august 2013 la 22 aprilie 2014.

Menține restul dispozițiilor hotărârilor care nu sunt contrare prezentei.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați, în sumă de câte 300 lei, se plătesc din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 22 aprilie 2014.