ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3332/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, reclamanta Administrația Națională "Apele Române" Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, a chemat în judecată pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Infrastructura Mare - Autoritatea de Management POS Mediu, solicitând anularea deciziei nr. 17364/13.11.2015 emisă de Direcția Generală Programe Infrastructura Mare, Autoritatea de Management POS Mediu din cadrul Ministerului Fondurilor Europene și admiterea contestației formulate împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/16.09.2015.

Prin sentința nr. 244 din 26 octombrie 2016, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta Administrația Națională "Apele Române" Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Infrastructura Mare - Autoritatea de Management POS Mediu și, în consecință, a dispus anularea Deciziei nr. 17364/13.11.2015, precum și a Notei de Constatare a Neregulilor și de Stabilire a Corecțiilor Financiare nr. 14054/16.09.2015.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene, întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În susținerea recursului, recurentul - pârât a arătat, în esență, că instanța de fond ar fi trebuit să analizeze atât argumentele prezentate de reclamantă în susținerea acțiunii, cât și motivele în temeiul cărora a fost respinsă contestația formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/16.09.2015.

În măsura în care ar fi procedat la analiza tuturor argumentelor de respingere a contestației, ar fi observat că, din cele 6 contracte depuse de ofertantul câștigător, reprezentat de Asocierea S.C. Institutul de Cercetări în Transporturi - INCERTRANS S.A. și S.C. A. S.R.L., doar serviciile prestate în contractul nr. x/2010 au fost prestate în perioada solicitată de autoritatea contractantă, în celelalte 5 contracte (contractele nr. x/2008, y/2008, z/2008, w/2008, t/2008), serviciile fiind prestate atât înaintea datei de 16.05.2009, cât și după această dată.

Intimata-reclamantă Administrația Națională "Apele Române" Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefundat, și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât și a apărărilor expuse în întâmpinarea recurentei-reclamante, Înalta Curte apreciază că recursul este nefundat, pentru considerentele în continuare arătate.

Dincolo de aspectele factuale ale cauzei, corect reținute de judecătorul fondului, în cauză în mod corect au fost admise criticile de nelegalitate invocate de reclamanta-intimată, neexistând nici un motiv real pentru reformarea hotărârii recurate.

Astfel, Înalta Curte constată, în acord cu judecătorul fondului, că la atribuirea contractului Asocierii S.C. Institutul de Cercetări în Transporturi - INCERTRANS S.A. și S.C. A. S.R.L. SRL, au fost respectate prevederile legale în materia de achiziții publice, fiind dovedită, cu documentele prezentate, îndeplinirea cerințelor minime de calificare privind experiența similară și valoarea contractelor, astfel cum aceasta a fost solicitată prin invitația de participare și fișa de date a achiziției de către autoritatea contractantă.

În privința contractului nr. x/12.06.2008 încheiat între S.C. B. S.R.L. și S.C. A. S.R.L., având ca obiect Raport privind impactul asupra mediului pentru proiect "Centrala electrică eoliană C. jud. Constanța, act adițional nr. x/10.09.2008, valoare 176.033 euro fără TVA, respectiv 47.800 euro fără TVA, în mod greșit s-a reținut în Decizia de soluționare a contestației nr. 17364/13.11.2015 că inexistența unui grafic de executare al contractului conduce la imposibilitatea stabilirii perioadei în care s-au efectuat și plătit serviciile prestate.

În condițiile în care predarea Raportului privind impactul asupra mediului în s-a realizat în anul 2011, iar Acordul de mediu a fost emis la data de 8 iulie 2011, în mod corect a reținut instanța de fond că serviciile sunt prestate în ultimii 3 ani, plata acestora efectuându-se ulterior predării raportului.

În ceea ce privește contractul nr. x din 2 septembrie 2008 încheiat între S.C. A. S.R.L. și S.C. Total electric S.R.L. pentru Raport de mediu PUZ "Dezvoltare Parc Eolian" pentru 7 turbine eoliene, Comuna Topolog, județul Tulcea, valoare 23.000 euro, fără TVA, echivalent în RON 84.704 fără TVA, în mod greșit s-a reținut în decizia atacată că nu se poate identifica cu precizie perioada în care au fost prestate serviciile și cuantumul aferent acestora.

Din înscrisurile prezentate, respectiv Procesul-verbal de predare primire nr. x din 24.07.2009 a Raportului de mediu și Acordul de mediu emis de AP Mediului Tulcea în anul 2010, rezultă cu evidență că serviciile sunt prestate în ultimii trei ani, plata acestora făcându-se ulterior predării raportului.

Aceeași situație se regăsește și în privința Contractului nr. x/09.06.2008, încheiat între S.C. A. S.R.L. și S.C. D. S.R.L. pentru proiect: "Parc Eolian - fază studiu de fezabilitate, Comuna Sarichioi, județul Tulcea", act adițional nr. x/20.11.2008, valoare 14.500 euro, echivalentă în RON 53.400 fără TVA.

Astfel, având în vedere documentul prezentat, constând în Acordul de mediu nr. 2375 din 11.08.2009 emis de AP Mediu Tulcea, precum și prevederile contractului (art. 3 - Durata Contractului) rezultă, de asemenea, că serviciile sunt prestate în ultimii trei ani.

Totodată, nici susținerea recurentului potrivit căreia actul adițional nr. x/20.11.2008 nu putea fi luat în considerare de comisia de evaluare, având în vedere obiectul acestuia, care este diferit de obiectul contractului, nu poate fi primită, având în vedere răspunsul la clarificări nr. 3596/26.07.2012, aflat la dosarul de fond.

Prin urmare, Înalta Curte, constatând că motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice în numele și pentru Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinței nr. 244 din 26 octombrie 2016 pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2019.