ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3048/2014

Deliberând asupra cauzei de față, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., reține următoarele: Prin sentința civilă nr. 5343 din 19 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins contestația formulată de contestatorul D.E., în contradictoriu cu intimata SC G.F.R. SA, cauza având ca obiect contestație decizie de concediere. Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 și 7 C. proc. civ. care a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 22 ianuarie 2014. Prin sentința civilă nr. 689 din 07 martie 2014, Tribunalul Prahova a respins cererea de revizuire mtemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 C. proc.

civ., iar prin sentința civilă nr. 690 din 07 martie 2014 aceeași instanță a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova în ceea ce privește motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei fiind declinată în favoarea Curții de Apel Ploiești. Prin Decizia civilă nr. 1658 din 18 iunie 2014, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Cu privire la cererea de revizuire, la termenul din 06 noiembrie 2014 Înalta Curte a pus în discuția părților, excepția de tardivitate a cererii invocată de intimată, dar și de instanță, în raport de dispozițiile art. 324 alin. (1)pct.

1 C. proc. civ. Prin sentința civilă nr. 5343 din 19 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Prahova, s-a respins contestația formulată de contestatorul D.E., în contradictoriu cu intimata SC G.F.R. SA, cauza având ca obiect contestație decizie de concediere. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 22 ianuarie 2014, revizuentul a solicitat anularea acestei sentințe civile, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., arătând că aceasta este potrivnică Deciziei civile nr. 2526 din 01 octombrie 2013 și Deciziei civile nr. 2495 din 01 octombrie 2013, ambele pronunțate de Curtea de Apel Ploiești. Potrivit art. 324 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună, iar, în cazul în care revizuirea se solicită în temeiul pct. 7 din art. 322 C. proc.

civ., acest termen se socotește de ia comunicarea hotărârii definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare. În același sens, art. 266 alin. (3) C. proc. civ. prevede că hotărârea se va comunica părților în copie, în cazul în care aceasta este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau a recursului; per a contrario, nu este necesară comunicarea, în cazul hotărârilor irevocabile, în sensul art. 377 alin. (2) C. proc. civ. În speță, contestatorul a solicitat revizuirea unei hotărâri judecătorești pronunțată la data de 19 noiembrie 2012 de Tribunalul Prahova, ca instanță de fond, astfel că, raportat la data comunicării hotărârii definitive, în raport de prima teză a art. 324 C. proc.

civ., 17 decembrie 2012, se constată că cererea de revizuire a fost formulată tardiv, după expirarea termenului de o lună prevăzut de dispoziția legală sus menționată. În ceea ce privește argumentele relative la fondul cererii de revizuire, acestea exced cauzei și nu se impun a fi analizate, excepția tardivității cererii de revizuire fiind o excepție de procedură, absolută, peremptorie, ce trebuie analizată cu prioritate, conform dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ. Față de această situație, Înalta Curte urmează să respingă, ca tardiv formulată, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 5343 din 19 noiembrie 2012 a Tribunalului Prahova, secția I civilă, formulată de revizuentui D.E. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publica, astăzi 06 noiembrie 2014.