ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.10.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3643/2014

HOTĂRÂRE
07.10.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3643/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

reclamantul P.B.H. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației,

Cercetării, Tineretului și Sportului și Autoritatea Națională pentru Cercetare

Științifică a solicitat să fie obligate pârâtele la întocmirea raportului

prevăzut de art. 42 alin. (7) din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în

cercetarea Științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, în urma sesizărilor

transmise de către reclamant și înregistrate la pârâta de rd. 1 din 13

februarie 2012, din 21 februarie 2012 și din 09 martie 2012; să se stabilească

termenul de executare sub sancțiunea amenzii în caz de nerespectare,

prevăzută de art. 18 alin. (6) coroborat cu art. 24 alin. (2) din Legea nr.

554/2004 privind contenciosul administrativ; să fie obligate pârâtele la plata

cheltuielilor de judecată.

În motivare s-a

arătat că a sesizat pârâta de rd. 1 cu privire la mai multe acte grave de

plagiat săvârșite de lideri ai Universității de Medicină și Farmacie din Târgu

Mureș, respectiv de către Prof. Dr. C.C., Dr. K.B. și Prof. Dr. L.A.,

sesizările fiind confirmate de către Consiliul National de Etică a Cercetării

Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.

A arătat reclamantul

că, întrucât Consiliul Național de Etică nu a elaborat un raport în termen de

maximum 90 de zile calendaristice de la data primirii sesizării conform art. 42

alin. (7) din Legea nr. 20612004, reclamantul a formulat plângere prealabila

solicitând soluționarea sesizării.

A considerat că

neîntocmirea raportului prevăzut de lege se datorează doar relei-credințe a

autorității.

Pârâtul Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a formulat întâmpinare,

invocând excepția lipsei procesuale pasive.

Pârâta Autoritatea

Națională pentru Cercetare Științifica a formulat întâmpinare

prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind formulata împotriva unei

persoane fără calitate procesuala, iar in subsidiar respingerea acesteia ca nefondată.

Prin sentința nr. 885

din 16 noiembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, au fost respinse excepțiile lipsei

calității procesuale pasive a Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului și respectiv Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică.

A fost respinsă

acțiunea formulată de reclamantul P.B.H. în contradictoriu cu pârâții

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Autoritatea

Națională pentru Cercetare Științifică cu sediul în București, str. M., nr.

21-25, sector 1, ca lipsită de obiect.

Au fost obligați

pârâții în solidar să plătească reclamantului suma de 1508,6 RON cheltuieli de

judecată.

Pentru a pronunța

această sentința Curtea de apel a reținut în raport de excepția lipsei

calității procesuale pasive invocate de către pârâți că potrivit Legii nr.

206/2004 privind buna conduită în cercetare științifică, dezvoltarea

tehnologică și inovare, s-a înființat Consiliul National de Etică a

Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, organism

consultativ, fără personalitate juridică, ce funcționează pe lângă autoritatea

de stat pentru cercetare-dezvoltare [art. 5 alin. (1)], care potrivit art. 6

din Legea nr. 206/2004, este MECTS.

Având în vedere lipsa

personalității juridice și raportul de subordonare reținut, a apreciat Curtea

de apel că autoritatea care răspunde față de terți în numele Consiliului

Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice

și Inovării este MECTS, acesta fiind și cel care avizează din punct de vedere

juridic rapoartele întocmite de Consiliul Național de Etică a Cercetării

Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.

S-a reținut că, în

conformitate cu prevederile H.G. 1449/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității

Naționale pentru Cercetare Științifică, legiuitorul, printr-o normă juridică de

nivel inferior legii a delegat atribuțiile MECTS în domeniul

cercetării-dezvoltării către ANCS.

Curtea de apel a

considerat că existenta unei identități între persoana pârâtului și

titularul obligației în raportul juridic dedus judecății este neîndoielnică,

motiv pentru care a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive

formulate de MECTS respectiv de Autoritatea Națională pentru Cercetare

Științifică, ca neîntemeiate.

S-a reținut că

sesizarea reclamantului a fost soluționată de Consiliul National de Etica a

Cercetării Științifice Dezvoltării Tehnologice și Inovării prin

emiterea Hotărârii nr. 978 din 26 septembrie 2012 și a raportului final din 26

septembrie 2012 astfel ca la momentul soluționării cererii de chemare in

judecata aceasta a rămas fără obiect.

Totodată, s-a observat

că, deși nu mai este necesara emiterea unei hotărâri care să oblige pârâtele la

emiterea raportului prevăzut de art. 42 alin. (7) din Legea nr. 206/2004 privind

buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare - întrucât

acesta a fost deja emis, față de momentul la care a fost emis raportul, adică după

punerea în întârziere a pârâtelor prin formularea prezentului demers judiciar, pârâtele

sunt cele care au căzut în pretenții - astfel că în baza art. 272 C. proc. civ.

au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1508,6 RON.

Împotriva acestei sentințe

au formulat recurs parații Ministerul Educației Naționale și Autoritatea Națională

pentru Cercetare Științifică, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin recursul formulat

de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, recurenta-pârâtă a solicitat

admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii recurate și în consecință,

admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea cererii de

chemare în judecată, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual

pasivă precum și înlăturarea dispozițiilor instanței prin care s-a dispus obligarea

acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

În dezvoltarea motivelor

de recurs invocate în temeiul dispozițiilor art. 304

1

a dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, recurenta-pârâtă a susținut

în esență că soluția instanței de fond de respingere a excepției calității procesual

pasive invocată de aceasta este greșită, invocând în acest sens dispozițiile

art. 5 alin. (5) din Legea nr. 206/2004, potrivit cărora atribuțiile acesteia în

materia bunei conduite în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt stabilit în mod

expres și limitativ de lege, respectiv ANCS asigură secretariatul tehnic și sprijinul

executiv pentru activitatea consiliului, aceeași atribuție fiind prevăzute și în

art. 25 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Național de

Etică a Cercetării Științifice Dezvoltării Tehnologice și Inovării aprobat

prin Ordinul MECTS nr. 4393/2012 modificat prin Ordinul MECTS nr. 4835/2012.

Susține recurenta că niciuna

din atribuțiile conferite de lege nu i-ar fi permis să intervină în activitatea

Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice Dezvoltării

Tehnologice și Inovării pentru a urmări elaborarea în termen a hotărârilor acestuia

și pentru a evita astfel atragerea răspunderii juridice.

În ceea ce privește obligarea

acestei recurente în solidar cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului

și Sportului la plata cheltuielilor de judecată, au fost invocate dispozițiile

art. 274 alin. (1) C. proc. civ. susținând că în cauză nu s-a dovedit culpa procesuală

a acesteia, de natură să-i atragă suportarea cheltuielilor de judecată.

Ministerul Educației Naționale

prin cererea înregistrată sub nr. 1176/38/12 din 10 septembrie 2014 la Înalta Curte

de Casație și Justiție a precizat că își însușește recursul formulat de Autoritatea

Națională pentru Cercetare Științifică, invocând dispozițiile art. 5 din O.U.G.

nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației

centrale cât și dispozițiile H.G. nr. 185/2013 privind organizarea și funcționarea

Ministerului Educației Naționale, prin care a fost preluată activitatea structurilor

specializate de la ANCS care a fost desființată.

Înalta Curte analizând

această cerere formulată de Ministerul Educației Naționale de însușire (aderare)

la recursul declarat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, o va

respinge ca inadmisibilă având în vedere că prevederile vechiului C. proc. civ.

(codul de la 1865) nu reglementează o astfel de instituție a însușirii sau aderării

la recursul formulat de către o altă parte, modul de exercitare al acestei căi de

atac extraordinare fiind strict reglementat de dispozițiile art. 299-art. 312 C.

proc. civ.

Pe de altă parte, analizând

cererea de recurs formulată de recurentul-pârât Ministerul Educației Naționale înregistrată

la data de 10 septembrie 2014, Înalta Curte urmează a respinge acest recurs ca tardiv,

acesta fiind formulat cu depășirea termenului legal prevăzut de dispozițiile

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

În ceea ce privește recursul

formulat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, analizând sentința

atacată în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente în

cauză, Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat, urmând

a fi respins pentru argumentele expuse în continuare.

Astfel, cu privire la

criticile formulate de recurenta-pârâtă ANCS, potrivit cărora soluția instanței

de fond de respingere a excepției lipsei calității procesual pasive a acesteia este

greșită, sunt nefondate.

Potrivit dispozițiilor

art. 1 din H.G. nr. 1449/2005 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale

pentru Cercetare Științifică, aceasta a fost înființată pentru realizarea atribuțiilor

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului de autoritate de stat

pentru cercetare-dezvoltare.

Având în vedere obiectul

său de activitate ANCS reprezintă Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului

și Sportului în toate drepturile și obligațiile ce decurg din raporturile juridice

ale acestuia cu terții, conform art. 3 din H.G. nr. 1449/2005 atribuțiile ministerului

în domeniul cercetării - dezvoltării stabilite prin dispozițiile Legii nr. 206/2004,

fiind delegate acestei autorități.

Din perspectiva acestor

dispoziții legale, instanța de control judiciar constată că în mod corect judecătorul

fondului a constatat și reținut existența unei identități între persoana pârâtei

ANCS și titularul obligației în raportul juridic dedus judecății și în consecință

a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de aceasta reținând

totodată faptul că atât pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și

Sportului cât și ANCS realizarea atribuțiile de stat în domeniul cercetării-dezvoltării.

Nefondate sunt și criticile

formulate de recurenta-pârâtă cu privire la obligarea acesteia în solidar cu pârâtul

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului la plata cheltuielilor

de judecată întrucât instanța de fond, constatând că la momentul soluționării cauzei

aceasta a rămas fără obiect, sesizarea intimatului-reclamant fiind soluționată prin

emiterea Hotărârii nr. 978 din 26 septembrie 2012 și raportul final din 26

septembrie 2012 conform art. 42 alin. (7) din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită

în cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare.

În mod corect s-a reținut

prin hotărârea atacată că în raport de data emiterii raportului, respectiv după

punerea în întârziere a pârâtelor prin formularea cererii de chemare în judecată,

în temeiul dispozițiilor art. 272 C. proc. civ. acestea urmează a suporta cheltuielile

de judecată, ca părți care au căzut în pretenții.

Astfel fiind, Înalta Curte

reținând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, în temeiul dispozițiilor

art. 496 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu dispozițiile art. 20 din Legea

nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va respinge recursul formulat în cauză,

ca nefondat

Respinge recursul declarat

de Ministerul Educației Naționale împotriva sentinței nr. 885 din 16 noiembrie 2012

a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

ca tardiv formulat.

Respinge cererea formulată

de Ministerul Educației Naționale de însușire (aderare) la recursul declarat de

Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică ca inadmisibilă.

Respinge recursul declarat

de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică împotriva aceleiași sentințe,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 octombrie 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-03-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1166/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Procedura în fața primei instanțe Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 9 iulie 2012, reclamanta M.L. a solicitat, în con
ÎCCJ 2015-11-06
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3499/2015
Decizia nr. 3499/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel
ÎCCJ 2022-06-07
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3252/2022
Educației și Cercetării. A anulat Hotărârea nr. 4/20.11.2017 inclusiv Anexa nr. 1 și a dispus înlăturarea propunerii de acordare a unui avertisment scris. A dispus retragerea Raportului de pe site-ul web al pârâtului și obligă pârâtul la pu
ÎCCJ 2021-10-14
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4718/2021
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a c
ÎCCJ 2024-04-04
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1919/2024
Ședința publică din data de 4 aprilie 2024 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel
Sursă