ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3959/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin cererea înregistrată la 31 iulie 2012 sub nr. 6141/2 reclamantul C.I. a chemat în judecată pe pârâta ANI - Inspecția de Integritate pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea raportului de evaluare nr. 33933/G/II din 13 iulie 2012 al pârâtei. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin raportul de evaluare mai sus indicat pârâta a afirmat fără temei legal că ar fi fost în stare de incompatibilitate în perioada 18 iunie 2008-20 ianuarie 2010, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. A mai arătat reclamantul că, în anul 2002, împreună cu soția sa C.R.

și cu socrul său, M.G., în temeiul Legii nr. 300/2004, privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod independent, a înființat Asociația familială "M.G.C." reorganizată în prezent în întreprindere familială. A mai arătat că în raportul contestat s-a invocat faptul că a deținut calitatea de membru în cadrul Întreprinderii familiale "M.G.C." pe lângă funcția de primar al comunei Balaci pe care o deține din data de 18 iunie 2008. A precizat că în Legea nr. 161/2003, la art. 87, nu se include la alin. (1) ca stare de incompatibilitate a primarului și situația în care acesta este membru al unei întreprinderi familiale și numai calitatea de asociat în cadrul unei societăți comerciale.

A considerat că nu a avut calitatea de comerciant deoarece nu a făcut acte și fapte de comerț, invocând și prevederile art. 7 C. com. Prin Sentința nr. 926 din 6 martie 2013, Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată de reclamantul C.I. ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această hotărâre s-au reținut următoarele: Reclamantul a făcut parte, potrivit propriilor afirmații din acțiune, reținerilor din procesul de evaluare contestat și înscrisurilor de la ORC, dintr-o întreprindere familială AF M.G.C. începând cu anul 2002. A mai arătat instanța că, deși prin acțiune a invocat faptul ca s-a retras din această întreprindere familială conform rezoluției directorului ORC de pe lângă Tribunalul Teleorman la 20 ianuarie 2010, ulterior a încercat să demonstreze că în fapt s-a retras în 2009 (a se vedea adresa depusa la 16 ianuarie 2013), că nu a obținut venituri în calitate de membru al întreprinderii familiale în perioada 2009 și ulterior.

În opinia curții, din raportul mai sus invocat reiese că reclamantul a fost în stare de incompatibilitate în perioada 18 iunie 2008 - 20 ianuarie 2010. Din declarația privind veniturile realizate în anul 2008 reiese că în anul respectiv reclamantul a avut un venit brut de 21000 lei, precum și cheltuieli în aceeași sumă. A menționat instanța că, Legea nu condiționează existența stării de incompatibilitate de realizarea efectivă de venituri din activitatea desfășurată, respectiv din calitatea de comerciant. Cu privire la calitatea de comerciant s-a reținut că, în privința membrilor unei întreprinderi familiale există un act normativ special, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile C. com., lege generală, referitoare la dobândirea calității de comerciant.

2. Calea de atac exercitată Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamantul C.I. Reclamantul-recurent a susținut, în esență, că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat. Criticile recurentului vizează, în esență, nelegalitatea Raportului de evaluare: intimata a interpretat în mod eronat dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, susținând totodată și că dispozițiile art. 31 din O.U.G. nr. 44/2008 s-ar putea corobora cu acestea; intimata ANI a aplicat în mod eronat, retroactiv, dispozițiile Legii nr. 176/2010. 3. Soluția instanței de recurs cu privire la recursul formulat de C.I.

Recursul este neîntemeiat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare. Starea de incompatibilitate evaluată de Agenția Națională de Integritate s-a întemeiat pe constatarea potrivit căreia, în perioada 18 iunie 2008 - 20 ianuarie 2010, reclamantul C.I. s-a aflat în stare de incompatibilitate în sensul prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, prin deținerea concomitentă a calității de comerciant persoană fizică în cadrul întreprinderii Familiale M.G.C. și exercitarea mandatului de primar al comunei Balaci din județul Teleorman. Potrivit prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, funcția de primar este incompatibilă cu calitatea de comerciant persoană fizică.

Instanța de recurs reține că textul normei juridice trebuie interpretat, în primul rând din punct de vedere teleologic, fiind evident, încă din titlul Legii nr. 161/2003, că scopul legiuitorului și al reglementărilor a fost acela de prevenire a corupției, urmărindu-se ca persoana care deține o demnitate/funcție publică să adopte o conduită preventivă de natură să-l împiedice să ajungă în situația de exercitare a unor activități în stare de incompatibilitate. Așa cum reiese din înscrisurile existente la dosarul cauzei, recurentul-reclamant a fost validat în funcția de primar al localității Balaci, jud.Teleorman la data de 18 iunie 2008, conform adresei din 10 iunie 2011 a Primăriei Balaci. În perioada 10 septembrie 2002 - 20 ianuarie 2010, reclamantul este membru în cadrul Întreprinderii Familiale M.G.C.

- înregistrată al ONRC, conform adresei din 15 iulie 2011 a ONRC. Conform prevederilor art. 31 din O.U.G. nr. 44/2008 - Secțiunea 3 privind Regimul juridic al întreprinderii familiale "membrii întreprinderii familiale sunt comercianți persoane fizice de la data înregistrării acesteia în registrul comerțului". Așa cum corect a reținut instanța de fond, recurentul-reclamant a deținut în perioada amintită, concomitent cu exercitarea mandatului de ales local - primar - și calitatea de comerciant persoană fizică, ceea ce a generat o situație de incompatibilitate. Pe de altă parte, instanța de control judiciar observă că, în perioada supusă evaluării a obținut venituri atât de natură salarială de la Primăria Balaci, Jud.Teleorman, cât și venituri din activități comerciale, realizate în cadrul Întreprinderii Familiale M.G.C., conform adresei din 8 august 2011, transmisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Teleorman.

Prin urmare, susținerile recurentului potrivit cărora nu ar fi exercitat acte și fapte de comerț, nu pot fi reținute. Legea nu condiționează existența stării de incompatibilitate de realizarea efectivă de venituri din activitatea desfășurata, respectiv din calitatea de comerciant. Apărarea recurentului-reclamant în sensul că nu a avut niciun moment atribuții privind reprezentarea întreprinderii familiale este lipsită de orice consistență în raport cu înscrisurile existente la dosarul cauzei. În concluzie, rezultă că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, recursul fiind neîntemeiat, urmând ca acesta să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.I. împotriva Sentinței nr. 926 din 6 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 octombrie 2014. Procesat de GGC - NN