Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.09.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1811/2015

HOTĂRÂRE
23.09.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1811/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă, la data 12 decembrie 2014 sub nr. 5301/120/2014 reclamanții D.C., F.(B.)A.R., S.N., B.C.M., D.A., I.(B.)L.M., C.M., O.S., V.C.C., M.M., N.I.

au solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 330/2009, Constituției României, art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Directiva nr. 2000/78/CE, Legea nr. 47/1992 obligarea pârâților Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești la acordarea diferenței de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariul lunar, începând cu 01 ianuarie 2011 până la zi, reactualizat în funcție de indicele de inflație la data plății efective, precum și la plata de daune interese moratorii, respectiv, dobânzi legale începând cu data de 01 ianuarie 2011. iar pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat să asigure sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.

Prin Sentința nr. 461 din 26 martie 2015 pronunțată în Dosar nr. 5301/120/20!4 Tribunalul Dâmbovița a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, reținând că, potrivit art. 127 alin. (1), (3) Noul C. proc. civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu aceea în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea, dispoziții ce se aplică inclusiv procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor. Cum din preambulul acțiunii rezultă că reclamanții au calitatea de grefieri și personal auxiliar ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, iar pârâții au invocat aceste dispoziții legale, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Argeș.

Prin Sentința nr. 1586 din 24 iunie 2015 pronunțata în Dosar nr. 5301/120/2014 Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 conform cărora cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul. În speță, reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște.

S-a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 127 Noul C. proc. civ., întrucât acestea reglementează expres doar situația în care cererea este de competența instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul/grefierul care are calitatea de reclamant, situație ce nu se regăsește în speță. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, pentru argumentele ce succed: Dispozițiile art. 127 Noul C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și vizează două situații, respectiv, când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) - cazul în speță - și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât). În cea dintâi situație, potrivit legii, reclamantul "va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea". Pentru a opera prorogarea legală de competență teritorială specială în favoarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier la instanțele competente, potrivit legii, să judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcționează pe lângă aceste instanțe.

Înalta Curte constată însă că în cauză nu este îndeplinită această condiție, având în vedere că, din relațiile aflate la dosar, rezultă că reclamanții nu funcționează ca grefieri și personal auxiliar în raza teritorială a instanței de la care a operat declinarea de competență, respectiv Tribunalul Dâmbovița, ci în cadrul unei judecătorii aflate în circumscripția teritorială a acestei instanțe (judecătoria Târgoviște). Prin urmare, instanța de la care a operat declinarea de competență nu reprezintă instanța unde aceștia își "desfășoară efectiv activitatea" potrivit dispozițiilor art. 127 Noul C. proc. civ., sens în care textul legal ce a stat la baza declinării de competență dispusă de Tribunalul Dâmbovița în favoarea Tribunalului Argeș nu este aplicabil și nu poate justifica învestirea acestuia din urmă cu judecarea litigiului.

Pentru aceste considerente, competența de soluționare a cauzei se va stabili în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2015. Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-09-26
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2445/2014
Ședința publică din data de 26 septembrie 2014 asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 8 aprilie 2013, pe rolul Tribunalului Dâmbovița, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justi
ÎCCJ 2015-05-20
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1346/2015
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, la data de 23 iulie 20.14, P.C.L., A.F., G.L., C.D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.F.P., Parchetul de pe lângă Tribunalul
ÎCCJ 2020-07-08
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1297/2020
Ședința publică din data de 8 iulie 2020 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. x/21.06.2019, reclamanț
ÎCCJ 2015-11-26
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2711/2015
Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș sub nr. 25/109/2015 din 05 ianuarie 2015, reclamantele V.A.C. și P.S.A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public-P
ÎCCJ 2020-03-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 681/2020
dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004; obligarea pârâților la plata drepturilor salariate restante, constând în diferența dintre indemnizațiile ce rezultă prin cumularea elementelor de salarizare specificate la pct. 1 și indemnizația
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă