ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.09.2015

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1811/2015

HOTĂRÂRE
23.09.2015
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1811/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra

cauzei de față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă, la data

12 decembrie 2014 sub nr. 5301/120/2014 reclamanții D.C., F.(B.)A.R., S.N.,

B.C.M., D.A., I.(B.)L.M., C.M., O.S., V.C.C., M.M., N.I. au solicitat, în

temeiul dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 330/2009, Constituției României,

art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, Directiva nr. 2000/78/CE, Legea nr. 47/1992 obligarea pârâților

Ministerul Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Ploiești la acordarea diferenței de salariu reprezentând includerea

premiului anual în salariul lunar, începând cu 01 ianuarie 2011 până la zi,

reactualizat în funcție de indicele de inflație la data plății efective, precum

și la plata de daune interese moratorii, respectiv, dobânzi legale începând cu

data de 01 ianuarie 2011. iar pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să fie

obligat să asigure sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.

Prin

Sentința nr. 461 din 26 martie 2015 pronunțată în Dosar nr. 5301/120/20!4

Tribunalul Dâmbovița a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Argeș, reținând că, potrivit art. 127 alin. (1), (3) Noul C. proc.

civ., dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența

instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele

judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile

de apel învecinate cu aceea în a cărei circumscripție își desfășoară

activitatea, dispoziții ce se aplică inclusiv procurorilor, asistenților

judiciari și grefierilor. Cum din preambulul acțiunii rezultă că reclamanții au

calitatea de grefieri și personal auxiliar ai Parchetului de pe lângă

Judecătoria Târgoviște, iar pârâții au invocat aceste dispoziții legale,

competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Argeș.

Prin

Sentința nr. 1586 din 24 iunie 2015 pronunțata în Dosar nr. 5301/120/2014

Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița,

a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, reținând că în cauză sunt incidente dispozițiile

art. 210 din Legea nr. 62/2011 conform cărora cererile referitoare la

soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a

cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul. În

speță, reclamanții au calitatea de personal auxiliar de specialitate și conex

în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște. S-a apreciat că în

cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 127 Noul C. proc. civ., întrucât

acestea reglementează expres doar situația în care cererea este de competența

instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul/grefierul care are

calitatea de reclamant, situație ce nu se regăsește în speță.

Înalta

Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la

art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei

în favoarea Tribunalului Dâmbovița, pentru argumentele ce succed:

Dispozițiile

art. 127 Noul C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în

care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea

normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a

cauzei, din pricina calității părții.

Textul

de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și

grefierilor și vizează două situații, respectiv, când una din aceste persoane

are legitimare procesuală activă (este reclamant) - cazul în speță - și când

are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În

cea dintâi situație, potrivit legii, reclamantul "va sesiza una dintre

instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia

dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție

se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Pentru

a opera prorogarea legală de competență teritorială specială în favoarea altei

instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate,

este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, procuror, asistent

judiciar sau grefier la instanțele competente, potrivit legii, să judece

litigiul sau de procuror la parchetul care funcționează pe lângă aceste

instanțe.

Înalta

Curte constată însă că în cauză nu este îndeplinită această condiție, având în

vedere că, din relațiile aflate la dosar, rezultă că reclamanții nu

funcționează ca grefieri și personal auxiliar în raza teritorială a instanței

de la care a operat declinarea de competență, respectiv Tribunalul Dâmbovița,

ci în cadrul unei judecătorii aflate în circumscripția teritorială a acestei

instanțe (judecătoria Târgoviște). Prin urmare, instanța de la care a operat

declinarea de competență nu reprezintă instanța unde aceștia își

"desfășoară efectiv activitatea" potrivit dispozițiilor art. 127 Noul

competență dispusă de Tribunalul Dâmbovița în favoarea Tribunalului Argeș nu

este aplicabil și nu poate justifica învestirea acestuia din urmă cu judecarea

litigiului.

Pentru

aceste considerente, competența de soluționare a cauzei se va stabili în

favoarea Tribunalului Dâmbovița.

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2015.

Procesat

de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-05-20
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1346/2015
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, la data de 23 iulie 20.14, P.C.L., A.F., G.L., C.D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.F.P., Parchetul de pe lângă Tribunalul
ÎCCJ 2020-07-08
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1297/2020
Ședința publică din data de 8 iulie 2020 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr. x/21.06.2019, reclamanț
ÎCCJ 2020-03-19
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 681/2020
dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004; obligarea pârâților la plata drepturilor salariate restante, constând în diferența dintre indemnizațiile ce rezultă prin cumularea elementelor de salarizare specificate la pct. 1 și indemnizația
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3216/2018
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția I civilă, la data de 01.11.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pâ
ÎCCJ 2019-11-27
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5935/2019
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Sursă