ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 951/2015

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată

următoarele:

Prin cererea de chemare în

judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la

data de 15 iulie 2009, astfel cum a fost precizată la data de 8 octombrie 2009,

reclamanta U.P.F. a solicitat obligarea pârâtei SC A. SRL la plata remunerației

echitabile (reprezentând drepturi conexe dreptului de autor) cuvenite

producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică de fonograme în

mijloacele de transport rutier de persoane dotate cu instalații de sonorizare

deținute de pârâtă, începând cu data punerii acestora în circulație si până în

prezent; obligarea pârâtei la piața sumei rezultate dîn actualizarea

remunerației datorate în funcție de rata inflației, precum și la plata daunelor

interese moratorii, calculate conform meîodologiilor de aplicare a Legii nr. 8/1996,

calculate de la data scadenței până în prezent; obținerea licențelor

neexclusive pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop

comercial, cu aplicarea unei amenzi civile pentru fiecare zi de întârziere, în

limitele prevăzute de art. 5803 alin. (1) C. proc. civ.

În subsidiar a

solicitat, conform dispozițiilor art. 139 alin. (2) din Legea nr. 8/1996,

acordarea de despăgubiri reprezentând triplul remunerațiilor ce ar fi fost

legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite.

Prin sentința nr.

770 din 14 septembrie 2011, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis

cererea, a obligat pârâta la piața către reclamantă a sumei de 651.447 lei cu

titlu de remunerație datorată producătorilor de fonograme (incluzând T.V.A.) pe

perioada august 2006-decembrie 2010 și la plata sumei de 115.303,11 lei cu

titlu de daune moratorii, calculate până în luna decembrie 2010; a respins

celelalte cereri ca neîntemeiate și a obligat pârâta la 2.539,3 Iei, cheltuieii

de judecată.

Prin Decizia nr.

63 din 20 februarie 2014, Curtea de Apel București, secția a IX-a civiiă și

pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări

sociale a respins, ca nefondate, apelurile declarate de reclamanta U.P.F. și de

pârâta SC A. SRL împotriva sentinței instanței de fond.

A compensat

cheltuielile de judecată efectuate de apelante.

A respins cererea

expertului P.S.M. de majorare a onorariului provizoriu stabilit la suma de 3.000

Iei, ca neîntemeiată.

A încuviințat

în parte cererea expertului C.I. și a dispus majorarea onorariului cuvenit

acesteia de la 3.000 lei la 4.000 lei.

A obligă

apelanta reclamantă să achite suma de 1.000 lei cu titlu de onorariu de

expertiză în contul B.L.E. de pe lângă Tribunalul București.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs pârâta SC A. SRL, invocând motivul prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând în principal, casarea deciziei

și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel, avându-se în vedere încălcarea

principiului contradictoriaiitații și în subsidiar, modificarea în parte a

hotărârii recurate, în sensul admiterii apelului declarat de pârâtă astfel cum

a fost formulat

Pentru termenul

de judecată din data de 31 martie 2015, recurenta-pârâtă SC A. SRL- a depus

cerere de renunțare Ia judecata recursului declarat în prezenta cauză, arătând

ca părțile s-au înțeles amiabil și au încheiat un contract de tranzacție la

data de 2 septembrie 2014. Această cerere a fost susținută și de apărătorul

ales al recurentei, prezent la termenul din data de 31 martie 2015.

Având în vedere

cererea formulată, în raport de dispozițiile art. 246 C. proc. civ., potrivit

cu care reclamantul poate st renunțe oricând la judecată, fie verbai în

ședință, fie prin cerere scrisă și în raport de principiul disponibilității

care guvernează procesul civil, văzând manifestarea de voință a

recurentei-pârâte SC A. SRL, în sensul renunțării la judecata recursului,

Înalta Curte va lua act de cererea acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de

renunțarea la judecata recursului declarat de pârâta SC A. SRL împotriva

Deciziei nr. 63 din data de 20 februarie 2014 a Curții de Apel București,

secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală,

conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 31 martie 2015.