ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.05.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2486/2011

HOTĂRÂRE
03.05.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2486/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Iași, reclamantul D.C. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

solicitând anularea Ordinului nr. 1135 din 28 mai 2009 a Ministerului

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale ca neconstituțional și nelegal, emiterea

deciziilor necesare în vederea înregistrării în cartea de muncă a evoluției situației

sale juridice și obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale reprezentând

diferența de 50% din salariul de bază neacordată.

Prin întâmpinare, pârâtul

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a invocat excepția inadmisibilității

pentru lipsa procedurii prealabile, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii

arătând că ordinul contestat a fost emis în baza O.U.G. nr. 37/2009.

Pârâta Agenția de Plăți

și Intervenție pentru Agricultură a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția

lipsei calității sale procesuale pasive întrucât actul administrativ a cărui anulare

o solicită reclamantul a fost emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării

Rurale.

În data de 13 august 2010,

reclamantul și-a modificat acțiunea în sensul că solicită doar obligarea pârâtelor

la plata diferenței de 50% din majorarea salarială neacordată în perioada 15

august 2009-08 decembrie 2009 .

Prin sentința nr. 8 din

10 ianuarie 2011, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal,

a respins excepțiile lipsei procedurii prealabile și a lipsei calității procesual

pasive a pârâtelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți

și Intervenție pentru Agricultură și a admis acțiunea, astfel cum a fost modificată

de reclamantul D.C., în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării

Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, obligând pârâtele

la plata către reclamant a diferenței de 50% din majorarea salarială acordată în

perioada 15 august 2009-08 decembrie 2009.

Pentru a pronunța această

soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

Având în vedere adresele

înaintate de reclamant pârâților, în urma cărora pârâta Ministerul Agriculturii,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale a emis Ordinul nr. 2700/2009 prin care a revocat

practic Ordinul nr. 1135/2009 iar ulterior Ordinul nr. 354/2010 prin care a încetat

Ordinul 2700/2009, instanța de fond a constatat că excepția lipsei plângerii prealabile

este nefondată.

În ceea ce privește excepția

lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării

Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prima instanță a apreciat

că aceasta este neîntemeiată, întrucât Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării

Rurale are calitatea de angajator a reclamantului, fiind emitentul Ordinelor de

numire a sa în funcție publică, iar stabilirea și acordarea diferitelor sporuri

sau drepturi suplimentare aferente unui raport de muncă sau de serviciu, constituie

un atribut ce aparține exclusiv angajatorului.

Pe fondul cauzei , Curtea

de apel a constatat că angajatorul a aplicat greșit dispozițiile legale privind

majorarea salarială, reclamantul fiind îndreptățit la 75%, întrucât nu era nou angajat

în sistem ci trecea de la funcția de șef birou IT, pe care o ocupase anterior, la

cea de director coordonator adjunct, fiind incidente astfel dispozițiile art. 4

alin. (2) din H.G. nr. 606/2009 și nu ale art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 606/2009.

Concluzionând, instanța

de fond a observat că , în cauză, pârâta a emis Ordinul nr. 3127 din 9 decembrie

2009 prin care a recunoscut implicit că reclamantul are dreptul la o majorare a

salariului de bază de 75% , însă aceasta i-a fost acordată doar începând cu data

de 09 decembrie 2009, perioada pentru care reclamantul nu a primit diferența de

50% din majorarea salarială fiind 15 august 2009-08 decembrie 2009.

Împotriva sentinței

nr. 8 din 10 ianuarie 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ

și fiscal ,

în termen legal au declarat recurs Ministerul Agriculturii

și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

În mod greșit instanța

de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției de Plăți

și Intervenție pentru Agricultură.

Calitatea procesuală presupune

existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport

juridic. Or, în speță, Ordinul nr. 1135 din 28 mai 2009 a fost emis de către Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, iar nu de către Agenția de Plăți

și Intervenție pentru Agricultură și concursul pentru ocuparea postului de director

coordonator adjunct la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui

a fost organizat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Pe fond, acțiunea reclamantului

nu este întemeiată. Prin semnarea contractului de management de către reclamant

cu angajatorul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, acesta

și-a exprimat acordul cu privire la drepturile salariale stabilite pentru exercitarea

funcției de director coordonator adjunct, domnul D.C. beneficiind de un salariu

de 1739 lei majorat cu un procent de 25%.

La data de 9 decembrie

2009, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale în calitate de angajator

a emis Ordinul nr. 3127 prin care i s-a acordat reclamantului o majorare de 75%

a salariului de bază, conform H.G. nr. 606/2009. prin urmare de la data respectivă

și până la reintegrarea în funcția publică de director executiv adjunct al Agenției

de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, acesta a beneficiat de salariul

majorat cu 75%.

În recursul său, Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a arătat, în esență, următoarele:

Față de cererea de modificare

a acțiunii , făcută de reclamant, prin care a arătat că înțelege să solicite numai

obligarea la plata drepturilor salariale reprezentând diferența de 50% din salariul

de bază, în cauză nu se mai justifică prezența Ministerului Agriculturii și Dezvoltării

Rurale, întrucât drepturile salariale se plătesc de către Agenția de Plăți și Intervenție

pentru Agricultură, iar nu de către minister.

Cu privire la fondul cauzei,

instanța în mod greșit a reținut incidența prevederilor art. 4 alin. (2) din H.G.

nr. 606/2009 și nu a prevederilor art. 4 alin. (1) din același act normativ.

Așa cum rezultă din dosar,

reclamantul a fost numit în funcția de conducere de director coordonator adjunct,

desfășurându-și activitatea în baza unui contract de management, astfel cum prevedeau

dispozițiile O.U.G. nr. 37/2009, raportul de serviciu al acestuia fiind suspendat

de drept. În această calitate, reclamantul a beneficiat de un salariu de bază majorat

cu 25%, potrivit H.G. nr. 606/2009. Așadar, reclamantul nu mai putea beneficia de

majorarea de salariu de 75%, după semnarea contractului de management, fapt produs

la data de 15 august 2009, astfel că nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 4

alin. (2) din actul normativ mai sus amintit.

Recursurile sunt nefondate.

Instanța de control judiciar

constată că ambele autorități pârâte au calitate procesuală pasivă în cauză, după

cum corect a reținut judecătorul fondului.

Astfel, în ceea ce o privește

pe pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în condițiile în care

reclamantul a pretins plata unor drepturi salariale, obligație ce îi incumbă acestei

pârâte și în cadrul căreia funcționează Centrul Județean Vaslui, unde își desfășoară

activitatea domnul D.C., are calitate procesuală pasivă în cauză.

De asemenea, și Ministerul

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale are calitate procesuală pasivă în

cauză, raportat la faptul că această autoritate pârâtă este emitentul actelor administrative

contestate de către reclamant prin acțiunea introductivă.

Pe fondul cauzei, constată

instanța de recurs, criticile formulate de către cei doi pârâți sunt neîntemeiate.

După cum bine a reținut judecătorul fondului, prevederile art. 4 alin. (1) din H.G.

nr. 606/2009 se aplică doar personalului nou încadrat, în timp ce pentru personalul

aflat în funcție la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 37/2009 se aplică prevederile

alin. (2) al aceluiași articol. Or, reclamantul D.C. nu a fost o persoană nou încadrată

în cadrul Centrului Județean Vaslui al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Personalul nou încadrat,

în sensul art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 606/2009 se referă la persoanele care veneau

din afara sistemului (în speță, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

- Centru Județean Vaslui), și care au ocupat o funcție de conducere în baza concursului

organizat conform O.U.G. nr. 37/2009.

Or, reclamantul, anterior

ocupării prin concurs a funcției de director coordonator adjunct, a avut calitatea

de funcționar public în cadrul Centrului județean Vaslui, astfel că, îi sunt pe

deplin aplicabile prevederile art. 4 alin. (2) din H.G. nr. 606/2009, fiind îndreptățit

la o majorare a salariului cu până la 75%, conform acestui text legal.

Semnificativ în speță

este și că prin Ordinul nr. 3127 din 9 decembrie 2009 i s-a acordat reclamantului

majorarea salariului în cuantum de 75% începând însă cu data emiterii ordinului

respectiv, astfel că este îndreptățit la diferența solicitată și pentru perioada

15 august 2009-8 decembrie 2009, așa cum s-a pronunțat prima instanță.

Judecătorul fondului a

reținut corect că semnarea contractului de management în care se prevedea o majorare

doar de 25% din salariu nu are relevanță deoarece este de principiu că salariații

nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, potrivit art. 38

reclamantului beneficiul art. 4 alin. (2) din actul normativ precitat.

Față de cele ce preced,

Înalta Curte, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondate

recursurile declarate de pârâți.

Respinge recursurile declarate de Ministerul Agriculturii

și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură împotriva

sentinței nr. 8 din 10 ianuarie 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ

și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 mai 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-10-20
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4841/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamantul B.P., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agricultur
ÎCCJ 2011-10-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5036/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, reclamanta B.D., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării R
ÎCCJ 2011-10-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4864/2011
Asupra contestației în anulare, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, reclamanții I.S.M., P.R. și V.V.V. au chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Agriculturi
ÎCCJ 2011-03-09
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1392/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2336 din 17 mai 2010 a respins ca nefondată acțiunea formu
ÎCCJ 2011-03-16
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1550/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta C.L.D. a chemat în judecată Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâta să dispună
Sursă