ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3055/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, la data de 22 ianuarie 2014, sub nr. x/2014, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România, Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, Institutul Național Pentru Pregătirea și Perfectionarea Avocaților, anularea în parte, în ceea ce o privește pe reclamantă, a Hotărârii nr. 771 din 26 octombrie 2013 a Consiliului UNBR privind validarea examenului de primire în profesie ca avocat stagiar și a Procesului-verbal privind afișarea în urma soluționării contestațiilor, a rezultatelor finale obținute la proba teoretică și cu caracter aplicativ a examenului de admitere în profesia de avocat stagiar întocmit de Comisia Națională de Examen în data de 24 octombrie 2013 ca fiind neîntemeiate și, pe cale de consecință, în principal: - anularea evaluării Comisiei de corectare și a Comisiei de soluționare a contestațiilor a lucrărilor susținute la proba teoretică și cu caracter aplicativ având în vedere ca cele doua comisii de corectare nu au respectat metodologia de examinare și corectare prevăzută de art. 29-art. 30 din Regulamentul cadru și au încălcat principiul caracterului obiectiv al modalității de corectare garantat de art. 1 alin. (4) din Regulament, lucrările susținute de reclamantă fiind astfel evaluate necorespunzător, - constatarea faptului că reclamanta a obținut calificativul admis la proba teoretica și cu caracter aplicativ susținuta și că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 34 din Regulamentul cadru privind organizarea examenului pentru a fi primită în profesia de avocat ca urmare a recorectării lucrărilor susținute la proba teoretica și cu caracter aplicativ și recunoașterea calității de avocat stagiar; - obligarea pârâtelor să emită decizia de primire în profesie ca avocat stagiar în cadrul Baroului Cluj și comunicarea deciziei către Baroului Cluj. În subsidiar, în măsura în care instanța de judecată apreciază că nu este competentă să constate că a obținut calificativul admis, solicită: - anularea, în ceea ce o privește, a evaluării, Comisiei de corectare și a Comisiei de soluționare a contestațiilor, lucrurilor susținute de reclamantă la proba teoretica și cu caracter aplicativ având în vedere că cele două comisii nu au respectat metodologia de examinare și corectare prevăzută de art. 29-art. 30 din Regulamentul cadru și au încălcat principiul caracterului obiectiv al modalității de corectare garantat de art. 1 alin. (4) din Regulament, lucrările susținute de reclamantă fiind astfel evaluate necorespunzător. - obligarea pârâtelor să numească o comisie de reexaminare a lucrărilor constituită cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 10 alin. (3), art. 29 și art. 33 din Regulamentul cadru, cu respectarea art. 17 din Legea nr. 51/1995 și art. 33 din Statutul profesiei de avocat, în vederea recorectării lucrărilor scrise și aplicarea în mod corespunzător a metodologici și a punctajului cuprins în baremele de notare prevăzute de art. 29-art. 30 din Regulamentul cadru cu aplicarea corecta a punctajului stabilit prin baremele de evaluare și corectare cu respectarea ghidurilor de corectare stabilite de redactorul subiectelor, - obligarea pârâtelor la repararea pagubei cauzate prin acordarea de daune morale în cuantum de 3000 Euro, contra valoarea în RON la cursul BNR de la data plății, pentru greșita corectare și evaluare a lucrărilor scrise, atât în ceea ce privește diferența de 1,1 puncte între media 5,89 obținută inițial și media 6,89 obținută în urma soluționării contestațiilor, medie generala cu doar 0,11 sutimi mai mica decât media necesară pentru primirea în profesia de avocat, dar și pentru diferența dintre media finală obținută 6,89 și media generala rezultata în urma aplicării corecte a baremului de evaluare, S-a solicitat și obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecată constând în taxă de timbru și onorariu avocațial.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 360 din 14 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2014, în al doilea ciclu procesual, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Institutul Național pentru Pregătirea și Perfectionarea Avocaților și, în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă. A fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, sens în care a fost anulată în parte, în ceea ce o privește pe reclamantă, Hotărârea nr. 771/26.10.2013 a Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România și Procesul-verbal din 24.10.2013 privind afișarea, în urma soluționării contestațiilor, a rezultatelor finale la proba teoretică și cu caracter aplicativ a examenului de admitere în profesie ca avocat stagier, a fost anulat rezultatul evaluării Comisiei de corectare și al Comisiei de soluționare a contestațiilor în ceea ce privește lucrările redactate de reclamantă în cadrul probei teoretice și cu caracter aplicativ și au fost obligați pârâții să ia toate măsurile necesare în vederea evaluării lucrărilor reclamantei cu respectarea dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 51/1995, art. 33 din Statutul profesiei de avocat și a celor ale Regulamentului Cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutul Național Pentru Pregătirea și Perfectionarea Avocaților (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice. Totodată, s-a respins cererea de chemare în judecată în ceea ce privește petitele vizând constatarea că reclamanta a obținut calificativul admis, că îndeplinește condițiile pentru a fi primită în profesie, recunoașterea calității de avocat, obligarea pârâtelor la emiterea deciziei de primire în profesie ca avocat stagiar și obligarea pârâtelor la repararea pagubei prin acordarea de daune morale în cuantum de 3000 de Euro și au fost obligați pârâții la plata către reclamantă a sumei de 6.067,67 de RON și a contravalorii sumei de 95,19 de Euro cu titlu de cheltuieli de judecată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 360 din 14 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt și a enunțării dispozițiilor art. 30 alin. (2) din Regulamentul-cadru de examen adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 693/2013 cu privire la notarea fiecărei lucrări, a alin. (4) a aceluiași articol cu privire la consemnarea notei date la evaluare într-un borderoru distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei de reevaluare, a art. 33 alin. (2), (3) și 4 din același regulament, recurenții-pârâți au arătat că fiecare corector a trecut nota acordată reclamantei, potrivit dispozițiilor antereferite atât pe lucrare, cât și pe borderou, unde fiecare a semnat pentru nota acordată - nota 1, nota 2, respectiv nota acordată de comisie, după caz, contrar celor reținute de instanță. Au mai susținut că oricum, o eventuală lipsă a unor semnături în cuprinsul borderourilor de examen nu constituie un motiv de nulitate absolută a actelor administrative contestate, iar respectiva omisiune nu este de natură să atragă anularea acestora astfel cum s-a pronunțat instanța de fond, neexistând nicio vătămare a intereselor reclamantei față de notele obținute pentru fiecare materie, de stadiul corecturii (inițiale sau după contestație) și față de cerințele de notare pentru promovarea examenului. În fine, apreciază că obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, este nelegală, deoarece se impunea ca acțiunea să fie respinsă în tot ca neîntemeiată, cuantumul cheltuielilor acordate nefiind stabilită potrivit dispozițiilor art. 453 alin. (2) C. proc. civ., și după caz cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Apărările formulate în recurs În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului Cu privire la examinarea recursului în completul filtru, în cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 21 noiembrie 2018, s-a fixat termen de judecată la data de 25 martie 2020, în ședință publică, cu citarea părților. La termenul din 25 martie 2020, cauza a fost suspendată de plin drept, conform art. 42 alin. (6) din Decretul Președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgentă pe teritoriul României, fără efectuarea vreunui act de procedură, prin rezoluția din data de 21 mai 2020, fixându-se termen pentru redeschiderea judecății la data de 1 iulie 2020, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Reclamanta A. a participat la examenul de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea Avocaților, sesiunea septembrie 2013, examen la care s-a înscris în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar în cadrul Baroului Cluj. Prin Hotărârea nr. 771/26.10.2013 a Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România a fost validat examenul de primire în profesie ca avocat stagiar și pentru persoanele care au susținut examenul de definitivat în alte profesii juridice precum și a rezultatelor acestuia. În urma susținerii probelor de examen, reclamanta a obținut calificativul "Admis" la testul de tip grilă și "Respins" la proba teoretică cu caracter aplicativ, cu o medie generală de 6,89, media minimă obligatorie pentru promovarea examenului de primire în profesia de avocat fiind media

Media finală de 6,89 a fost rezultatul soluționării contestației pe care a înțeles să o formuleze în termen legal la toate cele 5 materii, însă reclamanta a susținut că nici această din urmă evaluare nu s-a realizat cu aplicarea corespunzătoare a metodologiei de examen, cu respectarea principiilor caracterului transparent și obiectiv a modalității de corectare, nelegalitate care s-ar reflecta în mod direct asupra notelor pe care le-a obținut în urma corectării lucrărilor. În acest context, instanța de contencios administrativ a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta A. a solicitat, în esență, anularea în parte a Hotărârii nr. 771 din 26 octombrie 2013 emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, în partea ce o privește pe reclamantă, referitor la validarea examenului de primire în profesie ca avocat stagiar și a procesului-verbal privind afișarea rezultatelor finale ale examenului organizat la data de 24 octombrie 2013, precum și anularea evaluării Comisiei de corectare și a Comisiei de soluționare a contestațiilor a lucrărilor susținute la proba teoretică și cu caracter aplicativ. Prin sentinta recurată, acțiunea a fost admisă în parte, pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, care au fost obligați să ia toate măsurile necesare în vederea evaluării lucrărilor reclamantei cu respectarea dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 51/1995, art. 33 din Statutul profesiei de avocat și a celor ale Regulamentului Cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutul Național Pentru Pregătirea și Perfectionarea Avocaților (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, formulând critici din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținând, în esență, lipsa vătămării intereselor reclamantei prin lipsa unor semnături în cuprinsul borderourilor de examen, aspect care nu constituie, în opinia acestora, un motiv de nulitate absolută a actelor administrative contestate, critici pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind nefondate. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1), (4) și 6, din Regulamentul - cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat, dreptul de a fi primit în profesia de avocat se obține pe baza unui examen național și unitar, acest examen având caracter unitar, fiind organizat și desfășurându-se pe baza următoarelor principii: caracterul echitabil și nediscriminator, caracterul transparent, caracterul obiectiv al modalității de corectare. Totodată, art. 30 din același Regulament prevede că lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile de examinare, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Corectarea și notarea pe baza baremului se înregistrează în borderouri de notare separate, în care fiecare lucrare va figura cu un număr de identificare, aplicat înainte de începerea operațiunilor de corectare. Notarea fiecărei lucrări pe borderou se face de către fiecare corector. Borderoul va fi semnat de ambii corectori, pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare materie o reprezintă media celor două note acordate și va fi evidențiată, corespunzător, pe borderou și consemnată, ca atare, sub semnătura ambilor corectori, pe lucrarea scrisă corectată. Dacă între notele acordate și menționate pe borderou, pentru aceeași lucrare, diferența este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori și un arbitru desemnat dintre ceilalți corectori de către Președintele Comisiei de examen, prin tragere la sorți, consemnată într-un proces-verbal distinct, subscris de Președintele Comisiei de examen și de cei doi corectori. Nota dată la reevaluare se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei de reevaluare, și se trece pe lucrare, sub semnătură, de către cei 3 corectori. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obținut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă. Pe timpul corectării, colțul lucrării nu se desigilează. Notele acordate se înscriu în borderou sub semnătura celor care le-au acordat și apoi pe lucrare, în rubrica specială a foii de concurs, sub semnătură, de către corectori. După ce toate lucrările scrise au fost corectate și notate, iar notele au fost înscrise pe lucrări, acestea se deschid în prezența președintelui comisiei de examen, iar notele finale se înregistrează imediat în borderourile de examen. Mediile aritmetice vor fi calculate cu două zecimale. Totodată, art. 33 arată că, în vederea soluționării contestațiilor, lucrările scrise vor fi resigilate și renumerotate, fiind înscrise într-un borderou separat. Fiecare lucrare a cărei notă inițială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai Comisiei de soluționare a contestațiilor. În cazul în care se constată o diferență mai mare de un punct între notele celor 2 corectori și cel puțin una dintre note este minimum 5 sau dacă diferența dintre media stabilită de Comisia de corectare și de Comisia de soluționare a contestațiilor este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori membri ai Comisiei de soluționare a contestațiilor și un arbitru desemnat dintre ceilalți corectori prin tragere la sorți de către Președintele Comisiei de examen. Decizia comisiei de contestații este definitivă. Nota acordată la contestații nu poate fi mai mică decât nota contestată. Din analiza acestor dispoziții, rezultă că rezultatul procedurii de corectare și notare pe baza baremului se înregistrează în borderouri de notare separate, în care fiecare lucrare va figura cu un număr de identificare, aplicat înainte de începerea operațiunilor de corectare, notarea fiecărei lucrări pe borderou făcându-se de către fiecare corector, iar borderoul va fi semnat de ambii corectori, pe fiecare pagină, fiecare borderou trebuind, așadar, să fie semnat de toți corectorii implicați. Înalta Curte, analizând borderourile în care au fost consemnate notele reclamantei, aflate în copie la dosarul de fond, redepuse în dosarul de recurs, nu poartă mai mult de o semnătură, deși componența atât a comisiei de corectare, cât și a comisiei de soluționare a contestației este compusă din doi membri fiecare, iar a treia corectură se realizează de către trei persoane, respectiv de cei doi membri ai comisiei de soluționare a contestațiilor și un arbitru, aspect, de altfel neconstestat de către recurenții-pârâți. În aceste condiții, instanța de control judiciar apreciază că, în cauză nu au fost respectate, din perspectiva art. 1 alin. (1), (4) și 6, din Regulamentul - cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat sus-enunțate, dispozițiile legale care reglementează metodologia de corectare, nerespectare care, astfel cum în mod corect a constatat instanța de fond, este de natură să pună sub semnul îndoielii notele consemnate în aceste borderouri, care nu au fost însușite prin semnare pe fiecare pagină de toți membrii comisiilor care au analizat lucrările reclamantei, principiul obiectivității modalității de corectare fiind încălcat urmare a acestui fapt, neputându-se stabili cu certitudine în cauză dacă au participat efectiv la realizarea evaluării membrii desemnați în comisiile mai sus arătate. Astfel, în cauză, s-a produs o vătămare a intereselor reclamantei față de cerințele de notare pentru promovarea examenului, în condițiile în care pe borderourile în care sunt centralizate notele obținute urmare a corectării fiecărei lucrări, apare o singură semnătură, notarea fiecărei lucrări pe borderou trebuind a se face de către fiecare corector, borderoul trebuind să fie semnat de toți corectorii implicați, pe fiecare pagină, neputând fi primită critica recurenților-reclamanți că lipsa semnăturilor pe borderouri nu este un aspect de natură să atragă anularea actelor contestate având în vedere că semnăturile corectorilor se află pe lucrările reclamantei, aceasta din urmă fiind o cerință distinctă prevăzută de art. 30 din Regulament care nu trebuie îndeplinită alternativ cu cea privind semnarea borderourilor. În fine, instanța de recurs reține și caracterul nefondat al criticii recurenților-pârâți cu privire la soluția de obligare la plata cheltuielilor de judecată, cu motivarea că se impunea ca acțiunea să fie respinsă în tot ca neîntemeiată, prima instanță, în mod corect, acordând reclamantei cheltuielile de judecată în măsura admiterii în parte a pretențiilor, culpa procesuală a pârâților fiind de necontestat, cheltuielile de judecată neacordându-se în raport de opinia acestora asupra soluționării acțiunii. Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin memorial de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia. Față de dispozițiile art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., constatând culpa procesuală a recurentilor-pârâti Uniunea Națională a Barourilor din România și Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, care au formulat critici în recurs privind modul de soluționare a fondului litigiului de către prima instanță care a constatat nelegalitatea actelor administrative emise de aceștia, ceea ce a necesitat din partea intimatei-reclamante avansarea unor cheltuieli pentru asistență juridică calificată, Înalta Curte reține caracterul întemeiat al cererii de obligare a recurenților la plata cheltuielilor de judecată formulată de intimată, urmând a o încuviința, având în vedere dovada depusă de acesta în dosarul de recurs. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor invocate de recurentă, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat și va obliga recurenții-pârâți la plata către intimata-reclamantă a sumei de 3096,61 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.