ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 82/2015
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 82/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra
recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ si fiscal, la 03 iunie 2011, reclamanta Uniunea Județeană a
Cooperației de Consum - U.J.C.C. Bihor a chemat în judecată pe pârâta S.C.C.C. Beiuș,
solicitând constatarea nulității absolute a Hotărârii nr. 1 din 09 mai 2011 a A.G.E.C.
Beiuș și, în subsidiar, anularea aceleiași hotărâri.
Prin
sentința comercială nr. 431/ COM din 11 octombrie 2012, Tribunalul Bihor
-
Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ si Fiscal a respins
excepțiile lipsei calității procesuale active și lipsei de interes, invocate de
pârâtă, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă și a
obligat-o pe aceasta la plata către pârâtă a sumei de 1.000 lei, cu titlu de
cheltuieli de judecată.
Tribunalul
nu și-a motivat hotărârea, limitându-se la a reproduce expunerea motivelor
invocate de reclamantă în susținerea cererii.
Împotriva
acestei sentințe, reclamanta Uniunea Județeană a Cooperației de Consum -
U.J.C.C. Bihor a declarat apel, solicitând schimbarea în parte a acesteia, în
ceea ce privește respingerea acțiunii, cu menținerea soluției de respingere a
excepțiilor invocate de pârâtă.
Prin
concluziile scrise depuse la dosar, pârâta a reiterat excepțiile lipsei
calității procesuale active și lipsei de interes a reclamantei, arătând că nu
își poate valorifica apărările pe altă cale, întrucât în condițiile respingerii
acțiunii reclamantei, nu justifică interes în atacarea hotărârii primei
instanțe.
Prin
Decizia nr. 28/C/2013 – A din 04 aprilie 2013, Curtea de Apel Oradea
-
Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal a admis apelul, a
anulat sentința atacată și, rejudecând, a admis excepția lipsei calității
procesuale active și excepția lipsei de interes, invocate de pârâtă, a respins
acțiunea pentru lipsa calității procesuale active și lipsa de interes, a
obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 1000 lei, cu titlu de
cheltuieli de judecată în fond și a respins cererea intimatei-pârâte de
acordare a cheltuielilor de judecată în apel.
Pentru
a decide astfel, instanța de apel a făcut aplicarea art. 297 alin. (1) C. proc.
civ., reținând, din lectura hotărârii atacate, că motivarea lipsește în
totalitate. Apreciind că aceasta este partea esențială a unei hotărâri
judecătorești, lipsa sa echivalează cu nejudecarea fondului, consecințele
constând în necunoașterea de către părți a argumentelor care au format
convingerea instanței în sensul soluției pronunțate și în imposibilitatea
instanței superioare de a realiza controlul judiciar.
Examinând
cu prioritate excepțiile invocate de pârâtă, conform art. 137 alin. (1) C.
proc. civ., instanța de apel a reținut că acestea sunt întemeiate, în raport de
incidența prevederilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 1/2005 potrivit cărora: „hotărârile
adunării generale contrare prevederilor prezentei legi și ale actului
constitutiv pot fi atacate în justiție în termen de 15 zile de la data
menționării în registrul comerțului, de oricare dintre membrii cooperatori care
au luat parte la adunarea generală și au votat împotrivă sau care nu au
participat la adunarea generală”.
Astfel,
constatând că reclamanta nu are calitatea de membru cooperator și, ca atare, nu
se încadrează în niciuna dintre categoriile legitimate procesual activ de
legiuitor pentru a ataca în justiție hotărârea adunării generale a
organizațiilor cooperatiste și nici nu justifică un interes personal și direct
în a o contesta, instanța de apel a admis excepțiile lipsei calității
procesuale active și lipsei de interes a reclamantei și, în consecință, a
respins acțiunea.
Împotriva
acestei decizii, Uniunea Județeană a Cooperației de Consum - U.J.C.C. Bihor a
declarat recurs, criticând-o din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut
de art. 304 pct. 9 C.proc.civ, în baza căruia a solicitat admiterea căii extraordinare
de atac, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare
aceleiași instanțe.
Prin
decizia nr. 4366 din 06 decembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
a II-a civilă, a admis recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre
rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru
a decide astfel, instanța supremă a reținut că soluția asupra apelului
reclamantei, de admitere a căii ordinare de atac și de anulare în tot a
sentinței tribunalului, a fost pronunțată cu încălcarea principiului devoluțiunii.
Aceasta,
întrucât instanța de apel nu a lămurit și nu a analizat criticile reclamantei
asupra fondului cauzei, ci a examinat excepțiile reiterate de pârâtă referitor
la lipsa interesului și calității procesuale active a reclamantei, în
condițiile în care aceasta nu a promovat propria cale de atac împotriva
hotărârii primei instanțe și nici nu a aderat la apelul reclamantei.
Totodată,
instanța de recurs a subliniat că, întrucât prin decizia atacată, curtea de
apel a înrăutățit situația reclamantei în propria cale de atac, a fost încălcat
art. 296 teza a II-a C. proc. civ., care prohibește expres aceasta.
În
considerarea celor expuse, Înalta Curte a apreciat ca fiind fondate criticile
recurentei, reținând că acestea pot fi încadrate conform art. 306 alin. (3) C.
proc. civ. nu doar în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9, ci
și în cel prevăzut la pct. 5 al aceluiași articol, având în vedere că instanța
de apel a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de
dispozițiile art. 105 alin. (2); de aceea, fiind găsite întemeiate două motive
de nelegalitate, dintre care unul atrage modificarea, iar celălalt casarea,
instanța supremă, dând deplină eficiență art. 312 alin. (3) teza a II-a C.
proc. civ., a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare instanței
de apel.
Dosarul
a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, sub nr. 7225/111/2011*.
În
rejudecare, la termenul de judecată din 03 aprilie 2014, S.C.C.C. Beiuș a depus
la dosar cerere de aderare la apel, solicitând admiterea acesteia și schimbarea
în parte a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii pentru lipsa
calității procesuale active a reclamantei și pentru lipsa de interes a acesteia
în promovarea acțiunii.
Apelanta-reclamantă,
prin întâmpinare, a invocat excepția tardivității formulării cererii de aderare
la apel, întemeiată pe prevederile art. 293 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
Prin
decizia nr. 807C/2014-A din 22 mai 2014, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal, a respins ca tardivă cererea de aderare
la apel formulată de S.C.C.C. Beiuș, a admis apelul declarat de Uniunea
Județeană a Cooperației de Consum - U.J.C.C. Bihor și a anulat în parte
sentința apelată, în sensul că a admis acțiunea formulată de reclamantă, a
constatat nulitatea absolută a Hotărârii nr. 1 din 09 mai 2011 a Adunării
Generale Extraordinare a S.C.C.C. Beiuș, a menținut restul dispozițiilor
sentinței și a obligat intimata la plata sumei de 6.359 lei, cu titlu de
cheltuieli de judecată în primă instanță și în apel.
Pentru
a decide astfel, curtea de apel a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 293 alin.
(1) teza a II-a C. proc. civ., cererea de aderare la apel se poate face până la
prima zi de înfățișare. Or, apelul se afla în rejudecare după casarea cu
trimitere decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 4366
din 06 decembrie 2013, iar termenul până la care intimata putea formula cerere
de aderare la apel este prima zi de înfățișare din primul ciclu procesual,
trimiterea cauzei spre rejudecare nerepunând părțile în drepturile care puteau
fi exercitate până la prima zi de înfățișare.
Prin
urmare, instanța de apel a apreciat că este tardivă cererea de aderare la
apelul părții potrivnice, formulată direct în rejudecarea cauzei după casare.
În
ce privește apelul declarat de apelanta-reclamantă, instanța de apel a reținut,
în esență, că nu sunt îndeplinite condițiile de validitate pentru convocarea
adunării generale a membrilor cooperatori din data de 09 mai 2011, astfel că
hotărârea adoptată în cadrul respectivei adunări generale este lovită de
nulitate absolută; în consecință, curtea de apel, în temeiul art. 296 C. proc.
civ., a admis apelul și a anulat în parte sentința atacată, în sensul că a
admis acțiunea și a constatat nulitatea absolută a Hotărârii nr. 1 din 09 mai 2011
a Adunării Generale Extraordinare a S.C.C.C. Beiuș, apreciind că, față de
dispozițiile deciziei de casare, se impune menținerea sentinței sub aspectul
respingerii excepțiilor lipsei de interes și a lipsei calității procesuale
active.
Împotriva
acestei decizii, S.C.C.C. Beiuș a declarat recurs, solicitând, în principal,
casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de
apel, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (5) C.proc.civ, iar, în subsidiar,
modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii apelului declarat
de Uniunea Județeană a Cooperației de Consum - U.J.C.C. Bihor și admiterea cererii
sale de aderare la apel, cu consecința schimbării în parte a sentinței atacate,
în sensul respingerii acțiunii pentru lipsa calității procesuale active și
pentru lipsa de interes.
În
motivarea căii de atac, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., recurenta a arătat că decizia recurată a fost pronunțată cu
încălcarea dispozițiilor art. 293 alin. (1) teza a II-a și art. 311 alin. (1) C.
proc. civ., precum și cu încălcarea dispozițiilor art. 34 alin. (6) din Legea nr.
1/2005.
Autoarea
căii de atac a arătat că în mod nelegal, în faza de rejudecare, după casarea cu
trimitere decisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de apel a
respins ca tardivă cererea sa de aderare la apel.
Astfel,
a arătat că dispozițiile art. 293 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. prevăd
expres că cererea de aderare la apel se poate face până la prima zi de
înfățișare, fără a limita aplicarea acestei dispoziții legale numai în cadrul
primului ciclu procesual.
De
asemenea, a subliniat că, întrucât casarea primei decizii a instanței de apel a
fost una totală, aceasta nu mai avea nicio putere, judecata în apel fiind
reluată de la început; astfel, dat fiind faptul că pentru primul termen de
judecată fixat în rejudecarea apelului, părțile au fost legal citate și puteau
pune concluzii, prima zi de înfățișare coincide cu primul termen de judecată
fixat în rejudecarea apelului, respectiv 03 aprilie 2014, când a depus cererea
de aderare la apel.
Totodată,
recurenta a arătat că din interpretarea dispozițiilor art. 299 C. proc. civ.
rezultă că dreptul de a ataca o hotărâre aparține doar părții care a pierdut
procesul, subliniind că, întrucât ea a câștigat în fața primei instanțe, nu
avea interes să declare apel în primul ciclu procesual, însă, raportat la considerentele
deciziei de casare, a fost nevoită să formuleze cerere de aderare la apel în al
doilea ciclu procesual.
În
ce privește fondul cauzei, recurenta-pârâtă a susținut că în mod nelegal a
reținut curtea de apel că nu au fost îndeplinite condițiile de validitate
pentru convocarea adunării generale a membrilor cooperatori din data de 09 mai 2011
și a constatat nulitatea absolută a hotărârii adoptate în cadrul respectivei
adunări generale.
De
asemenea, a subliniat că neîndeplinirea acestor condiții nu atrage nulitatea
absolută, de vreme ce această sancțiune nu este prevăzută expres de art. 34 alin.
(6) din Legea nr. 1/2005.
La
18 decembrie 2015, intimata-reclamantă a depus la dosar întâmpinare, prin care
a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând
actele dosarului, precum și decizia atacată, prin prisma motivului de
nelegalitate invocat de recurenta-pârâtă, înalta Curte reține următoarele:
Recurenta
a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
potrivit căruia modificarea unei hotărâri se poate cere când aceasta este
lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a
legii; dintre aceste trei ipoteze, autoarea căii de atac a invocat încălcarea
legii, respectiv a art. 293 alin. (1) teza a II-a și art. 311 alin. (1) C.
proc. civ., precum și a dispozițiilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 1/2005.
Potrivit
art. 293 alin. (1) C. proc. civ., „intimatul este în drept, chiar după
împlinirea termenului de apel, să adere la apelul făcut de partea potrivnică,
printr-o cerere proprie, care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.
Cererea se face până la prima zi de înfățișare”, iar potrivit art. 134 din
același Cod, „este socotită ca prima zi de înfățișare aceea în care părțile,
legal citate, pot pune concluzii.”
Înalta
Curte constată că, în speță, contrar celor susținute de intimata-reclamantă
prin întâmpinare, Decizia nr. 28/C/2013-A din 04 aprilie 2013, a fost
pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, în primul ciclu procesual, la prima zi de înfățișare.
Astfel,
nu pot fi primite apărările intimatei-reclamante conform cărora Decizia nr. 28/C/2013-A
din 04 aprilie 2013 a fost pronunțată la un moment ulterior primei zile de
înfățișare (21 martie 2013), de vreme ce, așa cum se precizează chiar în
sus-menționata decizie, încheierea de ședință de la 21 martie 2013, prin care
s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 28 martie 2013 și apoi pentru 04
aprilie 2013, face parte integrantă din aceasta.
În
continuare, notează că prin Decizia nr. 4366 din 06 decembrie 2013, Înalta Curte
de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, reținând că instanța de apel a
încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de
dispozițiile art. 105 alin. (2) C.proc.civ, a admis recursul declarat de
Uniunea Județeană a Cooperației de Consum - U.J.C.C. Bihor împotriva deciziei
menționate mai sus, pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare
aceleiași instanțe.
Or,
potrivit dispozițiilor art. 315 alin. (2) C. proc. civ. „când hotărârea a fost
casată pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reîncepe de la
actul anulat
”
.
Prin
urmare, cum casarea deciziei plasează raportul procesual pe premisele inițiale,
raportat la textul de lege citat mai sus, în speță, judecata a reînceput de la
prima zi de înfățișare.
S.C.C.C.
- U.J.C.C. Bihor a formulat cererea de aderare la apel la primul termen fixat
în rejudecare - 03 aprilie 2014, așadar în termenul prevăzut de art. 293 C.
proc. civ.
Cum
prin decizia recurată instanța de apel a respins ca tardiv introdusă cererea de
aderare de apel, fără a intra în cercetarea fondului, Înalta Curte, în temeiul art.
312 alin. (1) și (5) C. proc. civ. va casa decizia atacată și va trimite cauza
spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin
urmare, este inutilă examinarea celorlalte critici în acest stadiu procesual,
acestea urmând să fie analizate de instanța de trimitere, în rejudecarea
apelului, conform prevederilor art. 315 C. proc. civ.
Pentru
o bună administrare a justiției și în considerarea legăturii existente între
criticile expuse de ambele părți, întinderea casării va fi totală.
De
aceea, dând deplină eficiență art. 312 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va
admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare
instanței de apel.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C
I D E
Admite
recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C.C.C. Beiuș împotriva deciziei nr. 80/C/2014-A
din 22 mai 2014, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal.
Casează
decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi, 16 ianuarie 2015.