ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 792/2015

Deliberând asupra

cererii de revizuire de față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire formulată de

revizuentul B.I. se susține că prin Decizia nr. 50 din 15 ianuarie 2015

pronunțată în Dosarul nr. 1009/222/2014 a Tribunalului Botoșani, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a menținut Sentința civilă nr.

1533 din 17 septembrie 2014 a instanței de executare a Judecătoriei Dorohoi, a

cărui nulitate o solicită, întrucât este dată cu încălcarea autorității de

lucru judecat atât a Sentinței nr. 1702 din 15 iulie 2003 - în Dosarul nr.

2073/E/2001 a Tribunalului Botoșani. în legătură cu această din urmă sentință,

revizuentul precizează că aceasta a fost modificată, în parte, prin Decizia nr.

910 din 18 decembrie 2003 -irevocabilă - pronunțată în Dosarul nr. 5373/2003 de

Curtea de Apel Craiova, secția comercială și de contencios administrativ cât și

a Deciziei nr. 1450 din 10 aprilie 2014 pronunțată în Dosarul nr. 957/39/2012.

În motivarea cererii

de revizuire, revizuentul arată că:

Ulterior, în

procedura soluționării contestației la executare silită propriu-zisă în Dosarul

nr. 1009/222/2014, instanța de executare a Judecătoriei Dorohoi prin sentința

nr. 1533 din 17 septembrie 2014 menținută definitiv, de Tribunalul Botoșani

prin Decizia nr. 50 din 15 ianuarie 2015 a stabilit în esență că în speță "nu

există titlu executor" și că "intimatul B.I. nu are calitatea de

succesor în drepturi a SC P. SRL Botoșani" și în consecință a admis

contestația la executare silită formulată de debitorul BCR SA, a anulat

încheierea din 12 februarie 2014 de încuviințare a executării silite dată în

Dosarul nr. 419/222/2014 și a dispus anularea actelor de executare întocmite în

Dosarul nr. 47/2014 al BEJ P.D.

Deci, este evident că

în Dosarul nr. 1009/222/2014 hotărârea, a cărei anulare o solicită prin

intermediul acestei căi extraordinare de atac, este întocmită de Judecătoria

Dorohoi prin analizarea și soluționarea, fără drept și cu încălcarea

competentei materiale exclusive a instanței ce a pronunțat titlul executor ce

se execută, a unor motive de fapt anterioare încuviințării executării silite,

fiind înfrântă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești

definitive și irevocabile pronunțate anterior, invocate mai sus.

Aceeași situație,

contrară adevărului, stabilită nelegal de Judecătoria Dorohoi, este menținută

și de instanța de apel a Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, care,

prin Decizia nr. 50 din 15 ianuarie 2015 a respins ca nefondat apelul

revizuentului, fără să analizeze și fără să se pronunțe cu privire la

autoritatea de lucru judecat pe care a invocat-o chiar în practicaua cererii de

apel.

Mai mult, revizuentul

apreciază că nu este lipsit de importanță faptul că, anterior soluționării

contestației la executare silită propriu-zisă în Dosarul nr. 1009/222/2014,

aceeași instanță de executare a Judecătoriei Dorohoi prin sentința pronunțată

în Dosarul nr. 2086/222/2013 menținută definitivă de instanța de apel a

Tribunalului Botoșani, hotărâre ce a intrat în puterea de lucru judecat, a

statuat că este titlul executoriu legal valabil hotărârea judecătorească

reprezentată de Sentința nr. 702 din 15 iulie 2003 pronunțată în Dosarul nr.

2073/E/2001 de Tribunalul Botoșani, secția comercială legalizată conform

prevederilor obligatorii consemnate în dispozitivul Deciziei nr. 910 din 18

decembrie 2003, irevocabilă, pronunțată în Dosarul nr. 5373/2003 de Curtea de

Apel Suceava, secția comercială, precum și faptul că are calitate procesuală

activă, și în consecință a dispus obligarea executorului judecătoresc P.D. să

deschidă, la cererea revizuentului, procedura de executare silită împotriva

debitorului BCR SA, iar, prin încheierea din data de 12 februarie 2014

pronunțată în Dosarul nr. 419/222/2014 a încuviințat executarea silită a

acestui titlu executoriu, după o atentă verificare, a constatat că este legal valabil,

iar creanța pe care acesta o consta era certă, lichidă și exigibilă.

Precizează că,

încheierea de îndreptare a erorilor materiale se soluționează în procedura

necontencioasă, deoarece prevederile încheierii nu vizează drepturi potrivnice

părților, nu poate modifica/desființa soluția consemnată în dispozitiv, legal

nu face parte integrantă din hotărâre, iar, dispoziția de îndreptare a erorii

materiale este obligația de a face - intuitu personae, care, se aduce la

îndeplinire numai de către chiar instanța care o dispune, nefiind de competența

părților și nici a instanței de executare să presteze o asemenea obligație.

Deci, este evident că

în această procedură de soluționare a unei contestații la executare silită

propriu-zisă, în care titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre

judecătorească, de la lege instanța de executare este îndreptățită să vizeze

spre soluționare numai împrejurări de fapt intervenite ulterior încuviințării

executării silite, însă, în speță, în mod speculativ sunt folosite prevederile

legale referitoare la procedura îndreptării greșelilor materiale.

În consecință,

revizuentul solicită admiterea cererii de revizuire astfel cum a fost motivată.

Cererea de revizuire

nu este întemeiată pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Art. 509 alin. (1)

pct. 8 din noul C. proc. civ., prevede că revizuirea unei hotărâri pronunțate

asupra fondului sau care evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri

definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care

încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Rațiunea

reglementării constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului

puterii lucrului judecat când instanțele au pronunțat soluții contrare, în

dosare diferite, având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Prin urmare,

revizuirea pentru contrarietate de hotărâri impune atât existența unor hotărâri

definitive potrivnice care să evoce fondul, dar și îndeplinirea triplei

identități de părți, obiect și cauză, precum și condiția ca, în cel de-al

doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat.

În consecință, pentru

a fi admisă o cerere de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, trebuie să

fie îndeplinită condiția esențială că hotărârile potrivnice, care evoca fondul,

să fie date în una și aceeași pricină, chiar dacă în dosare diferite.

Ori cele două

hotărâri pentru care se invocă contrarietatea nu sunt date în pricini identice,

care să aibă același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

În cauză, prin

Sentința civilă nr. nr. 1533 din 17 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria

Dorohoi în Dosarul nr. 1009/222/2014 s-a admis contestația la executare

formulată de BCR SA, în nume propriu și în numele Sucursalei Botoșani a BCR SA

în sensul că s-au anulat actele de executare întocmite de BEJ P.D. în Dosar

execuțional nr. 47/2014, precum și încheierea de încuviințare a executării

silite (prin care s-a dispus încuviințarea executării Sentinței civile nr. 702

din 15 iulie 2003).

Soluția primei

instanțe a fost menținută de Decizia nr. 50 din 15 ianuarie 2015 pronunțată de

Tribunalul Botoșani prin respingerea ca nefondat a apelului declarat de

apelantul B.I. împotriva Sentinței civile nr. 1533 din 17 septembrie 2014

pronunțată de Judecătoria Dorohoi în Dosarul nr. 1009/222/2014.

Iar prin Decizia nr.

910 din 18 decembrie 2003 a Curții de Apel Suceava în Dosarul nr. 5375/2003 -

astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 27 mai 2004 de către

Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. 2412/2004 - s-a modificat Sentința civilă

nr. 702 din 15 iulie 2003 a Tribunalului Botoșani, ce a reprezentat titlul

executoriu în baza căruia s-a deschis Dosarul de executare silită nr. 47/2014

al BEJ P.D.

Prin cererea de

revizuire formulată în prezenta cauză, revizuentul solicită anularea Deciziei

nr. 50 din 15 ianuarie 2015 pronunțată de Tribunalul Botoșani în Dosarul nr.

1009/222/2014, în temeiul prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Noul C.

proc. civ., prin care se invocă contrarietatea de hotărâri, între această hotărâre

și Decizia nr. 910 din 18 decembrie 2003 a Curții de Apel Suceava în Dosarul

nr. 5375/2003.

După cum se poate

observa, Decizia nr. 50 din 15 ianuarie 2015 pronunțata de Tribunalul Botoșani

în Dosarul nr. 1009/222/2014 are ca obiect „contestație la executare", iar

Decizia nr. 910 din 18 decembrie 2003 a Curții de Apel Suceava, pronunțata în

Dosarul nr. 5375/2003 are ca obiect „daune" solicitate de SC P. SRL în

contradictoriu cu BCR Sucursala Botoșani; de precizat că prin această din urmă

hotărâre s-a desființat în totalitate Sentința civilă nr. 702 din 15 iulie 2003

a Tribunalului Botoșani, ce a reprezentat titlul executoriu în baza căruia s-a

deschis Dosarul de executare silită nr. 47/2014 al BEJ P.D. din Dorohoi.

Prin urmare, este

evident că pretinsele hotărâri potrivnice nu au același obiect și aceeași

cauză, astfel prima decizie este pronunțată într-o contestație la executare,

iar cea de-a două hotărâre este pronunțată într-un litigiu de daune, respectiv

a fost respinsă acțiunea - în recurs - formulată de SC P. SRL.

Referitor la

criticile revizuentului privind Decizia nr. 1450 din 10 aprilie 2014 pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr.

957/39/2012, Înalta Curte urmează să le respingă ca nefondate, deoarece acestea

vizează alte hotărâri și se referă, cum însuși recurentul confirmă,

recunoașterea calității procesuale active de a pune în executare silită a

titlului executoriu.

Or, în cauză, cererea

de revizuire s-a formulat în temeiul textului de lege evocat privind alte

dosare și în care s-au pronunțat menționatele hotărâri.

Față de

considerentele anterior expuse, Înalta Curte urmează să respingă și celelalte

critici ale revizuentului, întrucât exced cadrului procesual invocat pentru

soluționarea cererii de revizuire.

În consecință, Înalta

Curte constată că, în cauză nu sunt îndeplinite cerințele textului de lege

evocat, motiv pentru care urmează să se respingă cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată de revizuentul B.I. împotriva Deciziei nr. 50 din 15

ianuarie 2015 a Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, în Dosarul nr.

1009/222/2014.

Cu recurs în termen

de 30 de zile de la data comunicării hotărârii la completul de 5 judecători.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 martie 2015.

Procesat de GGC - LM