Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.11.2014
casat

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4544/2014

HOTĂRÂRE
27.11.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4544/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea primei instanțe Prin cererea formulată la data de 27 februarie 2013 și înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța sub nr. 203/36/2013, reclamanta S.M.

a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția generală de legislație și reglementare în domeniul activelor statului (Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor cu privire la activitatea de inspecție economico-financiară și inspecția activității proprii a Ministerului Finanțelor Publice): - anularea ca netemeinice și nelegale a următoarelor acte administrative: Dispoziția obligatorie nr. 88472 din 3 iulie 2012 emisă de Direcția generală a Finanțelor Publice a Jud. Vâlcea, Activitatea de Inspecție Fiscală, Raportul de Inspecție Economico-financiară nr. 88471 din 3 iulie 2012, Decizia nr. 18 din 5 septembrie 2012 emisă de Direcția generală de legislație și reglementare în domeniul activelor statului; - obligarea pârâtului la avizarea și avansarea sumelor de bani rezultate din decontul justificativ în sumă de 44.474,64 lei, aferent anilor 2010 și 2011, întocmit și înaintat Inspectoratului teritorial de regim silvic și de vânătoare Râmnicu Vâlcea.

Prin Sentința nr. din 255 din 18 iulie 2013, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.M., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală de Legislație și Reglementare în Domeniul Activelor Statului și a anulat Decizia nr. 18 din 5 septembrie 2012 emisă de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția generală de legislația și reglementare în domeniul activelor statului - Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor cu privire la activitatea de inspecție economico-financiară și în parte Dispoziția obligatorie nr. 88472 din 3 iulie 2012 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vâlcea - Activitatea de Inspecție Fiscală, precum și anexa ce constă în Raportul de inspecție economico-financiară, în ceea ce o privește pe reclamantă.

Totodată, Curtea de apel a obligat pârâta Direcția Financiară a Finanțelor Publice a județului Vâlcea la vizarea sumelor cuprinse în decontul justificativ întocmit de Inspectoratul teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu Vâlcea pentru beneficiar S.M., în valoare totală de 44.474,64 lei. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență următoarele aspecte: Prin Dispoziția obligatorie nr. 88472 din 3 iulie 2012 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vâlcea - Activitatea de Inspecție Fiscală s-au respins de la avizare sumele solicitate prin decontul justificativ întocmit de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu Vâlcea în baza prevederilor art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de 44.474,64 lei, pentru beneficiar S.M.

Respingerea de la avizare a sumelor solicitate a fost motivată pe disp. art. 6 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare și control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ teritoriale, precum și prin aceea că, în urma inspecției economico financiare efectuate, s-a constatat neîndeplinirea condiției de către Ministerul Mediului și Pădurilor privind primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene pentru ajutoarele de stat.

Reclamanta a formulat plângere împotriva Dispoziției obligatorii, plângere respinsă prin Decizia nr. 18 din 5 septembrie 2012 emisă de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția generală de legislație și reglementare în domeniul activelor statului - Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor cu privire la activitatea de inspecție economico financiară, care a reținut, de asemenea, că plata compensațiilor solicitate sunt condiționate de decizia CE. În data de 19 iulie 2012 România a primit Decizia Comisiei Europene nr. C (2012) 5166 final din data de 19 iulie 2012 prin care ajutorul de stat reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă poate fi acordat.

S-a constatat că, într-adevăr, la data emiterii Dispoziției obligatorii nu există o decizie favorabilă din partea Comisiei Europene, condiție sine qua non pentru acordarea compensațiilor în temeiul art. 97 alin. (1) lit. b) C. silvic. De aceea, având în vedere că la momentul soluționării plângerii prealabile condiția era îndeplinită, s-a apreciat că autoritatea fiscală avea posibilitatea de a reveni asupra soluției de respingere de la avizare a decontului justificativ întocmit în favoarea reclamantei de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu Vâlcea. Prin urmare, în speță, s-a constatat că, dat fiind faptul că dreptul legitim afirmat de reclamantă a devenit actual după emiterea actului administrativ prin care s-a respins cererea de avizare a decontului, acesta putea fi recunoscut și în faza recursului grațios, fără a fi necesară formularea unei noi cereri în același sens.

2. Recursul exercitat în cauză Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Direcția de Legislație și Reglementare în Domeniul Activelor Statului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, solicitând casarea hotărârii și trimiterea spre rejudecare având în vedere faptul că s-a dispus anularea unui act administrativ, prin încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept.

În motivarea căii de atac, recurenta a susținut în esență că deși prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a înțeles să se judece în contradictoriu numai cu Ministerul Finanțelor Publice - Direcția de Legislație și Reglementare în Domeniul Activelor Statului, respectiv entitatea care a emis Decizia nr. 18 din 5 septembrie 2012, decizie anulată de instanța de judecată, prin sentința recurată instanța a dispus și anularea parțială a Dispoziției obligatorii nr. 88472 din 3 iulie 2012, emisă Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vâlcea - Activitatea de Inspecție Fiscală, precum și anexa ce constă în Raportul de inspecție economico-financiară.

A mai arătat recurenta că reclamanta în calitate de proprietar a unei suprafețe de fond forestier de 57,8000 ha a solicitat, în data de 10 decembrie 2010, către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu Vâlcea obținerea de compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, pentru anii 2010 - 2011, conform dispozițiilor Legii nr. 46/2008, cu modificările și implementările ulterioare, iar prin Adresa nr. 10064 din 17 decembrie 2010 ITRSV Râmnicu Vâlcea a restituit către solicitant Documentația depusă, cu mențiunea că potrivit dispozițiilor legale în vigoare, până la data adresei nu s-a primit decizia favorabila a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat.

De asemenea, s-a arătat că prin raportul de inspecție economico-financiară din data de 3 iulie 2012 întocmit 3 DGFP Vâlcea, Activitatea de Inspecție Fiscală, s-au verificat deconturile justificative la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Râmnicu Vâlcea, conform anexei 4 la Normele metodologice de acordare, utilizare și control al sumelor anuale destinate gestionarii durabile a fondului forestier proprietate publică și privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale și pentru aprobarea Procedurii de realizare a serviciilor silvice și de efectuare a controalelor de fond, vederea sprijinirii proprietăților de păduri.

Deconturile justificative s-au întocmit conform anexei 6 la Normele Metodologice probate prin H.G. nr. 861/2009 și s-au înregistrat la DGFP Vâlcea în data de 21 iunie 2012 solicitându-se, printre acestea și avizarea sumei de 44.474,64 lei între anul 2010 și 2011. Recurenta a arătat că reclamanta a formulat aceasta solicitare în calitate de proprietar al amplasamentului forestier situat la U.P.I Călinești în suprafața de 57,8000 ha, suma solicitată spre avizare fiind de 44.474,64 lei. S-a susținut în motivele de recurs raportul de inspecție fiscală, DGFP Vâlcea a respins aceasta solicitare având în vedere dispozițiile imperative ale art. 6 din H.G.

861/2009 care prevede: "(1) Formele de sprijin prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), la art. 97 alin. (1) lit. b) pentru persoane juridice și la art. 97 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, se vor finanța numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat." S-a susținut că respingerea solicitării a fost comunicată către ITRSV Râmnicu Vâlcea prin dispoziția obligatorie din 3 iulie 2012, iar împotriva dispoziției obligatorii din 3 iulie 2012, a formulat plângere în data de 16 iulie 2012, soluționată de Direcția Generală de legislație și reglementare prin Decizia nr. 18 din 5 septembrie 2012. În fine, s-a arătat că decontul justificativ s-a întocmit de ITRSV Râmnicu Vâlcea pentru suma de 44.474,64 lei, aferent anilor 2010 - 2011, iar respingerea plății sumei solicitate s-a datorat pe o parte prevederilor legislației naționale iar pe de altă parte adresei Comisiei Europene.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza în raport cu actele și lucrările dosarului și cu reglementările legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat în limitele și pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că, deși instanța de fond a reținut în considerentele hotărârii atacate că reclamanta a înțeles să se judece numai cu Ministerul Finanțelor Publice - Direcția de Legislație și Reglementare în Domeniul Activelor Statului, respectiv entitatea care a emis Decizia nr. 18 din 5 septembrie 2012, decizie anulată de instanța de judecată, prin sentința recurată instanța a dispus și anularea parțială a dispoziției obligatorii din 3 iulie 2012, emisă Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vâlcea - Activitatea de Inspecție Fiscală, precum și anexa ce constă în Raportul de inspecție economico-financiară.

Așadar, Înalta Curte reține faptul că hotărârea recurată a fost pronunțată în contradictoriu cu o persoană care nu a avut calitatea de parte în litigiu, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vâlcea - Activitatea de Inspecție Fiscală. Or, potrivit dispozițiilor art. 153 C. proc. civ., "Instanța poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori s-au prezentat personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care legea dispune altfel". Față de dispozițiile legale citate, instanța de control judiciar reține că, prin sentința pronunțată, instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității art. 175 alin. (1) C. proc.

civ., necitând în cauză pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vâlcea - Activitatea de Inspecție Fiscală, contrar principiilor fundamentale procesuale ale contradictorialității și dreptului la apărare. Principiul contradictorialității presupune faptul că toate elementele procesului trebuie supuse dezbaterii și discuției părților și că fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea de a se exprima cu privire la orice element care ar avea legătură cu pretenția dedusă judecății. Nu în ultimul rând, stabilirea corectă a cadrului procesual și îndeplinirea legală a procedurii de citare este de natură a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și recunoscut de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că efectele hotărârii judecătorești se produc numai inter partes, astfel încât sentința pronunțată de Curtea de Apel nu este opozabilă pârâtului Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vâlcea - Activitatea de Inspecție Fiscală, care nu a avut calitatea de parte pârâtă în litigiul dedus judecății. Pentru asigurarea contradictorialității în procesul civil, instanța are obligația de a pune în discuția părților toate aspectele de fapt și de drept pe baza cărora se va soluționa litigiul. Nerespectarea acestui principiu, care asigură implicit și respectarea dreptului la apărare, este sancționată cu nulitatea hotărârii. Noțiunea de "proces echitabil" presupune respectarea și aplicarea atât a principiului contradictorialității, cât și a dreptului la apărare, iar judecătorul are îndatorirea să facă respectate și să asigure el însuși principiul contradictorialității și celelalte reguli ale procesului civil.

Anulând dispoziția emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vâlcea - Activitatea de Inspecție Fiscală fără a introduce în cauză și această parte, instanța fondului a încălcat principiul contradictorialității. Instanța de fond a pronunțat, așadar, o hotărâre lovită de nulitatea prevăzută de art. 175 alin. (1) C. proc. civ., ceea ce atrage incidența motivului reglementat de art. 488 pct. 5 C. proc. civ. Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va proceda, în raport cu obiectul cauzei, la stabilirea corectă a cadrului procesual. Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

D E C I D E Admite recursul declarat de Direcția de Legislație și Reglementare în Domeniul Activelor Statului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați împotriva Sentinței nr. 255 din 18 iulie 2013 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 noiembrie 2014. Procesat de GGC - CL

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2016-03-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 777/2016
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea adresată Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios adminis
ÎCCJ 2014-10-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3547/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața primei instanțe Prin acțiunea înregistrată la 26 septembrie 2011, reclamanta SC S.I. SRL Constanța a solicit
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3674/2017
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată la data de 11.01.2013 pe rolul Tribunalului Constanta, secția de co
ÎCCJ 2018-01-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 269/2018
., și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data de 30 ianuarie 2018. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate,
ÎCCJ 2018-07-03
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2779/2018
Asupra recursului de față; Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului dedus judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă