ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7561/2013

Asupra conflictului negativ de competență de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 2280 din 25 iunie 2013,

Tribunalul Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a

admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența soluționării

cauzei privind pe reclamantul C.C.M.P.E., în contradictoriu cu pârâtul O.I.R. P.O.S.D.R.U.

Regiunea S.V. Oltenia și chematul în garanție M.M.F.P.S.P.V. - D.G.A.M. pentru P.O.S.D.R.U.,

în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și

fiscal.

Pentru a pronunța

această sentință, tribunalul a reținut că acțiunea reclamantului, înregistrată

la data de 28 ianuarie 2013, prin care solicită anularea Deciziei nr. 247 din

11 ianuarie 2013 de respingere a contestației formulate împotriva scrisorii standard

de informare a beneficiarului din 03 decembrie 2012 în ceea ce privește sumele

contestate și, în consecință, declararea ca eligibilă a sumei de 107.808,22 lei,

intră sub incidența dispozițiilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 10 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004, față de împrejurarea că actul contestat este emis de o

autoritate centrală.

Prin sentința nr. 345

din 4 octombrie 2013, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din

oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Olt.

Pentru a pronunța

această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că în speță competența se

stabilește în funcție de valoarea sumei reprezentând obligația de plată contestată,

potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; or, reține

curtea de apel, în speță, valoarea litigiului este sub 500.000 lei și, mai mult

decât atât, autoritatea emitentă a actului contestat este una de nivel local.

Constatându-se ivirea

conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru

pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ.

Verificând cauza,

Curtea constată că, în speță, competența de soluționare a litigiului aparține

Tribunalului Olt, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Astfel, în speță,

suma în litigiu a fost calculată în urma verificării modului de utilizare de

către reclamant a unor fonduri europene, în temeiul O.U.G. nr. 66/2011 privind

prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și

utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente

acestora.

Conform dispozițiilor

art. 46 din actul normativ susmenționat, „Împotriva

titlului de creanță se poate formula contestație în condițiile prezentei

ordonanțe de urgență” (alin. (1)) iar „Contestația este o

cale administrativă de atac și nu înlătura dreptul la acțiune al celui care se

consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condițiile

legii” (alin. (2)).

De asemenea, potrivit

art. 51 alin. (2) din același act normativ, „Deciziile pronunțate în

soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța

judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare”.

În

temeiul normei de trimitere, prevăzută de acest din urmă text legal în ceea ce

privește stabilirea instanței de contencios administrativ competente să

soluționeze contestația formulată împotriva deciziei emise de autoritatea

administrativă emitentă a titlului de creanță atacat, sunt aplicabile

dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În

interpretarea și aplicarea normelor de competență prevăzute de art. 10 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004, în jurisprudența Instanței Supreme s-a reținut, în mod

unitar, că aceste dispoziții

instituie două criterii de determinare a competenței

materiale a instanței de fond, după cum urmează:

- criteriul

poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității

centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat, în cazul

actelor administrative cu caracter general;

- criteriul valoric,

stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei

vamale care face obiectul actului administrativ contestat, în cazul actelor

administrativ-fiscale.

Așadar, dacă litigiul

are caracter fiscal, în sensul că privește taxe, impozite, contribuții, datorii

vamale și accesorii ale acestora, competența se stabilește în funcție de

valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea

competenței tribunalului de cea a curții de apel fiind suma de 500.000 lei.

În speță,

fiind vorba de un litigiu având ca obiect o creanță bugetară, conform art. 2 alin.

(1) lit. j) din O.U.G. nr. 66/2011 - în sumă de 1

07.808,22 lei

-

asimilată creanțelor fiscale, în sensul prevederilor C. proc. fisc., conform art.

10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența materială a instanței de

contencios administrativ se stabilește în funcție de criteriul valoric și

revine Tribunalului Olt

.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C.C.M.P.E., în contradictoriu cu

pârâtul O.I.R., P.O.S.D.R.U., Regiunea S.V. Oltenia și chematul în garanție M.M.F.P.S.P.V.

- D.G.A.M. pentru P.O.S.D.R.U., în favoarea Tribunalului Olt, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2013.