ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7557/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

reclamanta SC I.C. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele A.P.D.R.P. și

C.R.P.D.R.P. S.M., anularea Notificării din 31 ianuarie 2011 privind

confirmarea plății aferente tranșei a III-a din Contractul de finanțare

intervenit între părți, anularea măsurii de respingere la plată a sumei de

215.843,50 lei, reprezentând contravaloare linie semințe, anularea măsurii

privind reducerea sumei de plată aferente tranșei a III-a cu suma de 217.888,29

lei și obligarea pârâtelor la repararea prejudiciului de 433.701,79 lei.

Prin sentința nr. 314/F/Cont

din 1 iunie 2011, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei

sentințe reclamanta a declarat recurs, care a fost admis de către Înalta Curte,

prin Decizia nr. 3515 din 14 septembrie 2012 fiind casată sentința atacată și trimisă

cauza spre competentă soluționare Tribunalului Argeș, secția contencios

administrativ și fiscal.

Prin încheierea din

28 iunie 2013, Tribunalul Argeș a scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul,

spre soluționare, Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, invocând dispozițiile art. 23 din Legea nr. 2/2013 și art.

10 alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, republicată.

Prin sentința nr. 178/F/Cont

din 18 septembrie 2013, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționate a

cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, invocând Decizia nr. 3515 din 14

septembrie 2012 a Înaltei Curții de Casație și Justiție,

secția de contencios administrativ și fiscal.

Constatându-se ivirea

conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru

pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ.

Verificând cauza,

Curtea constată că, în speță, competența de soluționare a litigiului aparține

Tribunalului Argeș, secția de contencios administrativ și fiscal, astfel cum

s-a stabilit prin Decizia nr. 3515 din 14 septembrie 2012 a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin această din urmă

decizie s-a stabilit, în mod irevocabil, așa cum s-a arătat mai sus, că

soluționarea pricinii este de competența Tribunalului Argeș, secția contencios

administrativ și fiscal, căruia i-a și fost trimisă cauza în acest scop.

Or, potrivit

dispozițiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ., „în caz de casare, hotărârile

instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate (…) sunt obligatorii

pentru judecătorii fondului”.

Așa fiind, se

constată că revine Tribunalului Argeș, secția de contencios administrativ și

fiscal, competența de soluționare a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamanta SC I.C. SRL, în contradictoriu cu

pârâtele A.P.D.R.P. și C.R.P.D.R.P. S.M., în favoarea Tribunalului Argeș.

Irevocabilă.

Pronunțată,

în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2013.