ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7130/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7130/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 100/2012 din 8 martie 2012,
Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins
acțiunea formulată de contestatorul M.M.C., în contradictoriu cu intimata A.N.I.,
ca nefondată.
Pentru a pronunța această
soluție, instanța de fond a reținut că integritatea în exercitarea funcțiilor
și demnităților publice reclamă, printre altele, interzicerea îndeplinirii unor
funcții ori a exercitării unor activități de natură a trezi suspiciuni cu
privire la aservirea poziției publice unor interese personale.
În speță,
contestatorul M.M.C. a deținut timp de 1 an (25 mai 2009 - 25 mai 2010) funcția
de director coordonator în cadrul Gărzii Financiare, secția Vrancea, simultan
cu funcția de consilier local (mandat validat în data de 26 iunie 2008, pentru
perioada 2008 - 2012).
De asemenea, în
perioada 25 mai 2009 - 12 noiembrie 2009, același consilier local și director
coordonator al Gărzii Financiare era și administrator al SC D. SRL.
Analizând
dispozițiile legale incidente, respectiv art. 88 alin. (1) lit. c) și art. 94 alin.
(1) lit. a) și c) din Legea nr. 161/2003, care au fost în vigoare până la 12
noiembrie 2009, Curtea a reținut că reclamantul s-a aflat în incompatibilitate,
exercitând simultan funcția de director coordonator și cea de consilier local
în perioada 25 mai 2009 - 25 mai 2010 în funcția de director coordonator și cea
de administrator al SC D. SRL în perioada 30 mai 2009 - 12 noiembrie 2009,
chiar dacă activitatea societății a fost suspendată.
În condițiile în care
nu s-a făcut dovada retragerii din funcția de administrator, contestatorul s-a
aflat în incompatibilitate, față de disp.art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr.
161/2003 ce interzic cumularea funcției de consilier local cu cea de director,
manager, asociat administrator etc.
Prima instanță a
apreciat că faptul că funcția de director coordonator i-a fost atribuită
contestatorului în baza unui act normativ (O.G. nr. 37/2007), contestat, nu
este de natură a schimba fondul problemei de drept ridicate de litigiul de
față, susținerile contestatorului în sensul că funcția deținută în cadrul
Gărzii Financiare are un statut juridic diferit de cel al funcționarului public
fiind făcute pro cauza și lipsite de suport juridic.
Prin urmare,
apreciind că în speță nu a fost răsturnată prezumția de legalitate a actului
administrativ contestat, Curtea a apreciat că se impune a-l menține ca atare,
cu consecința respingerii acțiunii.
Împotriva acestei sentințe
a formulat recurs reclamantul M.M.C., susținând că hotărârea atacată este
nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive, respectiv argumente:
- prin declararea ca
neconstituțională a celor două ordonanțe de urgență O.U.G. nr. 37/2009 și O.U.G.
nr. 105/2009 prin Decizia Curții Constituționale nr. 1629/2009 nu se mai poate
pune în discuție existența unor incompatibilități între o funcție efectivă, de
demnitate publică și cea numită, de director coordonator angajat prin contract
de management asimilat unui contract individual de muncă;
- instanța de fond a făcut
o greșită aplicare a prevederilor art. 88 din Legea nr. 161/2003, întrucât
calitatea de director coordonator în cadrul Gărzii Financiare nu a fost
prevăzută printre incompatibilitățile pentru aleșii locali;
- incompatibilitatea
determinată de calitatea de asociat și administrator la SC D. SRL a fost greșit
reținută, deoarece recurentul nu mai deținea calitatea de administrator încă de
la data de 4 mai 2009, conform procesului - verbal al Adunării Asociaților SC
D. SRL încheiat la aceeași dată.
În drept, recurentul și-a
încadrat criticile formulate în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând actele și
lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta
Curte constată că recursul este întemeiat, însă numai pentru următoarele
considerente:
Astfel, instanța de
control judiciar constată ca fiind neîntemeiate criticile recurentului privind
greșita reținere a incompatibilității rezultate din exercitarea simultană a
funcției de consilier local și a funcției de director coordonator în cadrul
Gărzii Financiare, secția Județeană Vrancea în perioada 28 mai 2009 - 25 mai
2010, deoarece în conformitate cu prevederile art. 3, alin. (9) din O.G. nr. 37/2009
„Pe perioada executării contractului de management, persoanele care ocupă
funcții dintre cele prevăzute la alin. (3) li se aplică prevederile art. 70, 71,
79, 94-98 și (111-114) din cartea I, titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind
unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare."
Având în vedere
prevederile O.U.G. nr. 37/2009 susmenționate, a rezultat fără echivoc faptul că
reclamantul fiind numit într-o funcție de conducere în temeiul O.U.G. nr. 37/2009,
trebuia să se supună regimului juridic reglementat de actul normativ prin care
respectiva funcție a fost creată, inclusiv regimului de incompatibilități
instituit prin art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 37/2009 care face trimitere
expresă la art. 94 din Legea nr. 161/2003.
Potrivit
dispozițiilor din Secțiunea 5, art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003: „calitatea
de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea
în care a fost numit, precum și cu funcțiile publice de demnitate
publică."
Cu toate că regimul de
incompatibilități impus funcției de director coordonator prin O.U.G. nr. 37/2009
este diferit de ansamblul de incompatibilități impus funcției de consilier
local, prin art. 88 din Legea nr. 161/2003 acest fapt nu poate conduce la
concluzia că reclamantul care a deținut simultan ambele funcții, ar fi trebuit
să se supună, în ceea ce privește incompatibilitățile, doar dispozițiilor art. 88
din Legea nr. 161/2003, încălcând dispozițiile legale care reglementează starea
de incompatibilitate a funcției publice de director coordonator.
Astfel, în speța de
față devin aplicabile incompatibilitățile privind funcționarii publici reglementate
de art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor
publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției: „Calitatea
de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea
în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică."
Instanța de control
judiciar constată, însă, ca fiind întemeiate criticile formulate de recurent în
ceea ce privește incompatibilitatea reținută în sarcina sa, decurgând din
deținerea funcției de administrator la SC D. SRL.
În acest sens se
reține că activitatea societății a fost suspendată începând cu data de 15
aprilie 2009, iar la data de 4 mai 2009, conform procesului - verbal al
Adunării Asociaților SC D. SRL încheiat la data de 4 mai 2009 s-a decis
„retragerea din funcția de administrator a d-lui M.M.C. și rămânerea ca
administrator unic a doamnei M.D.” Faptul că respectiva hotărâre nu a fost
înregistrată în timp util la O.R.C. nu îi poate fi imputat recurentului, ci
noului administrator, întrucât potrivit procesului - verbal menționat „cu
ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri și depunerea la O.R.C. Vrancea și
publicarea în M. Of. se împuternicește d-na M.D.”
Totodată, instanța de
control judiciar constată că instanța de fond nu a reținut nici un fel de probă
din care să rezulte că retragerea din funcția de administrator a recurentului
nu ar fi fost efectivă, astfel că în mod greșit i s-a imputat recurentului -
reclamant incompatibilitatea prevăzută de art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea
nr. 161/2003.
Pentru considerentele
menționate, cu referire la art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ.
recursul va fi admis, dispunând modificarea sentinței în sensul admiterii în parte
a acțiunii și al anulării parțiale a raportului de evaluare contestat,
respectiv în ceea ce privește reținerea stării de incompatibilitate întemeiată
pe art. 94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de M.M.C. împotriva sentinței nr. 100/2012 din 8 martie 2012 a Curții
de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința
atacată în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamantul M.M.C. în
contradictoriu cu pârâta A.N.I.
Anulează parțial
Raportul de evaluare nr. 98885/G/II din 07 septembrie 2011, respectiv în ceea
ce privește reținerea stării de incompatibilitate întemeiată pe dispozițiile art.
94 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 161/2003
privind
unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 6 noiembrie 2013.