ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.01.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 106/2015

HOTĂRÂRE
20.01.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 106/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei

în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,

sub nr. 1340/36/2012, reclamanta O.U.A.I. Mangalia Sud a solicitat, în

contradictoriu cu pârâtul M.A.D.R. - D.I.F.F.F., E.C.A.E. - O.R.O.I.F.,

pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună obligarea

pârâtului la emiterea avizului pentru dizolvarea O.U.A.I. Mangalia Sud, Județul

Constanța.

instanțe

Prin sentința civilă nr.

254/CA din 17 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a

civilă de contencios administrativ și fiscal, a fost admisă acțiunea formulată

de reclamanta O.U.A.I. Mangalia Sud și s-a dispus obligarea pârâtului la

eliberarea avizului pentru dezvoltarea și lichidarea O.U.A.I. Mangalia Sud, județul

Constanța.

Pentru a hotărî în

acest sens, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

Reclamanta O.U.A.I.

Mangalia Sud, județul Constanța a fost înființată în temeiul Legii îmbunătățirilor

funciare nr. 138/2004, fiind autorizată prin Ordinul ministrului Agriculturii nr.

958/2005 și înscrisă în R.N.O.I.F. la poziția 52.

Prin Ordinul M.A.D.R.

nr. 545 din 2 august 2006 s-a aprobat Protocolul de transfer a infrastructurii

de irigații aferente suprafeței brute de 460 ha, respectiv canalul de distribuție

C.D.I.-5, rețeaua interioară de conducte îngropate din plotul C.D.I.-5 și

Stația de pompare S.P. Limanu, de la A.N.I.F.-R.A. Sucursala teritorială Dobrogea,

fosta structură de organizare.

Conform art. 24 din

Legea nr. 134/2004, „Dizolvarea, lichidarea și reorganizarea organizațiilor și

federațiilor, precum și modificarea statului acestora se fac potrivit normelor

metodologice de aplicare a prezentei legi, cu avizul Oficiului de organizare”.

Prin adresa din 14

mai 2012, pârâtul M.A.D.R. a respins cererea reclamantei de eliberare a

avizului pentru dizolvarea O.U.A.I. Mangalia Sud, județul Constanța, solicitând

consiliului de administrație să propună adunării generale un program de măsuri

și acțiuni concrete care să conducă la respectarea legii, normelor și

propriului statut.

Pârâtul a motivat

refuzul de eliberare a avizului prin aceea că, pentru asigurarea stării de

funcționare a infrastructurii de irigații, reclamanta a beneficiat de sprijin

financiar acordat în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 123/2006, iar

pentru reabilitarea infrastructurii de irigații poate să acceseze fonduri

nerambursabile prevăzute în Măsura 125-I.D.I.A.S.

Concluziile

expertizei tehnice efectuate în cauză au fost în sensul că, urmare a

deficiențelor constatate în teren în raport de Protocolul de transmitere,

infrastructura dobândită la înființarea organizației nu este completă și

suficientă pentru desfășurarea unei activități normale, conform scopului pentru

care s-a creat O.U.A.I. Mangalia Sud.

De asemenea, urmare a

analizei tehnico-economice financiare a evidențelor contabile puse la dispoziție

de catre reclamantă, precum și a condițiilor tehnice de exploatare a

infrastructurii existente, expertul a constatat că în perioada 2006-2009

organizația a înregistrat pierderi financiare și se află în imposibilitatea

desfășurării unei activități susținute și rentabile.

Prin răspunsul la

obiecțiunile formulate de pârât, expertul a arătat că S.P. Limanu a fost proiectată

și construită pentru deservirea amenajării de 460 ha deținute de reclamantă,

dar și a alimentării cu apă a canalului C.A.1, ce face parte din amenajarea

pentru irigații Carasu, putând deservi ploturile S.P.P.1 și S.P.P.2. Dat faptul

că S.P.P.1 și S.P.P.2, inclusiv canalul de alimentare, sunt distruse și

dezafectate, exploatarea singulară numai a suprafeței de 460 ha proprietatea

reclamantei este nerentabilă din punct de vedere tehnic și economic, sistemul

de irigații fiind depășit, cu costuri mari de exploatare, reabilitarea sa

implicând un volum de investiție de 80%, investiție ce nu poate fi suportată de

reclamantă.

Față de concluziile

exprimate în raportul de expertiză și în răspunsul la obiecțiuni, prima

instanță a apreciat că refuzul pârâtului de eliberare a avizului necesar dizolvării

și lichidării O.U.A.I. Mangalia Sud este unul nejustificat și vătămător pentru

reclamantă, astfel că a dispus admiterea acțiunii și instituirea în sarcina

autorității pârâte a obligației de emitere a avizului solicitat.

exercitată în cauză

Împotriva sentinței

civile nr. 254 din 17 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția

a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs în

termen legal pârâtul M.A.D.R., susținând că este nelegală și netemeinică,

pentru următoarele motive:

Instanța de fond a

admis acțiunea față de autoritatea pârâtă, fără a analiza obiecțiunile pe care

M.A.D.R. le-a formulat față de Raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză.

Adunarea generală

ordinară a O.U.A.I. Mangalia Sud, cu ordinea de zi, propuneri de lichidare a

O.U.A.I. Mangalia Sud, ce a avut loc în data de 18 noiembrie 2011 a fost

nestatutară, întrucât nu au fost respectate prevederile punctului 21.3 din

Statutul O.U.A.I. Mangalia Sud și ale art. 69 alin. (2) din H.G. nr. 1872/2005

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor

funciare nr. 138/2004.

Stațiile, la care

reclamanta face referire în cuprinsul acțiunii, nu asigură alimentarea cu apă a

teritoriului pe care este constituită O.U.A.I. Mangalia Sud și nu sunt în

patrimoniul acesteia.

De asemenea, C.A.1

Mangalia Nord la care se face referire în Raportul de expertiză tehnică

efectuat în cauză, este un canal de aducțiuni care deservește mai multe poturi

și mai mulți beneficiari, se află în administrarea A.N.I.F., fiind înregistrat

în domeniul public al statului. Are amplasamentul în afara teritoriului O.U.A.I.

Mangalia Sud și nu erau îndeplinite condițiile pentru predarea unui tronson din

acest canal către organizație.

Nu există nicio

legătură între stațiile de punere sub presiune S.P.P.1 Mangalia Nord și S.P.P.2

Mangalia Nord și O.U.A.I. Mangalia Sud, întrucât prestarea de servicii la terți

de către o organizație se poate realiza numai pe teritoriul acesteia nu și în

afara ei, conform prevederilor legale.

Având în vedere cele

arătate, precum și dispozițiile art. 19 din Legea nr. 138/2004, astfel cum a

fost modificat prin Legea nr. 199/2012, se poate constata din înscrisurile

atașate cererii de chemare în judecată că M.A.D.R. nu a eliberat avizul pentru dizolvarea

O.U.A.I. Mangalia Sud, ci a solicitat consiliului de administrație al O.U.A.I.

să analizeze aspectele semnalate și să propună adunării generale un program de

măsuri și acțiuni concrete care să conducă la respectarea legii, normelor și

propriului statut.

Faptul că reclamanta

a înregistrat pierderi financiare în perioada 2006-2009 și se află în

imposibilitatea desfășurării unei activități susținute și rentabile, aspect

constatat și de expertul desemnat în cauză, nu poate cădea în sarcina M.A.D.R.

și nu poate fi considerat drept culpă a acestei autorități.

În concluzie, pentru

motivele expuse, recurentul a solicitat admiterea recursului, cu consecința

respingerii acțiunii ca nefondată.

În drept, cererea de

recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 alin. (1) pct. 9, art. 304

1

,

coroborate cu art. 312 alin. (1) și (5) C. proc. civ.

formulate în cauză

Intimata O.U.A.I.

Mangalia Sud a formulat concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea

recursului promovat de pârât ca nefondat, menținerea sentinței civile nr.

254/CA din 17 iulie 2013 a Curții de Apel Constanța și obligarea recurentului

la plata cheltuielilor de judecată.

Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză.

Examinând sentința

recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările

dosarului și de dispozițiile legale aplicabile inclusiv art. 304

1

C.

proc. civ. (1865) Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru

considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamanta O.U.A.I.

Mangalia Sud a supus controlului de legalitate refuzul pârâtului M.A.D.R. de

eliberare a avizului pentru dizolvarea Organizației, refuz exprimat prin adresa

din 14 mai 2012 și considerat de reclamantă ca fiind nejustificat.

În accepțiunea art. 2

alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu

modificările și completările ulterioare, refuzul nejustificat de a soluționa o

cerere reprezintă exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu

rezolva cererea unei persoane.

Examinând refuzul de

soluționare a cererii reclamantei, prin raportare la aceste dispoziții legale,

la motivele invocate în justificarea acestuia și la probatoriile administrate

în cauză, Înalta Curte constată, în acord cu cele reținute de prima instanță,

că refuzul exprimat de autoritatea pârâtă este unul nejustificat.

Astfel, constatările

și concluziile expertizei de specialitate efectuate în cauză evidențiază faptul

că reclamanta se află în imposibilitate de a mai desfășura activitatea pentru

care a fost constituită, pe de o parte, din cauza gradului ridicat de uzură și

descompletării infrastructurii pentru irigații, iar, pe de altă parte, din

cauza lipsei de rentabilitate și pierderilor financiare suferite.

Contrar susținerilor

recurentului, prima instanță a analizat obiecțiunile formulate de acesta la raportul

de expertiză efectuat în cauză la solicitarea reclamantei, a încuviințat aceste

obiecțiuni, iar la pronunțarea hotărârii a examinat inclusiv punctul de vedere

exprimat de expert la obiecțiunile încuviințate.

Aprecierile

recurentului, în sensul caracterului nestatutar al Adunării generale a O.U.A.I.

Mangalia Sud din data de 18 noiembrie 2011, exced cadrului procesual de față,

în care instanța de contencios administrativ este investită exclusiv cu

examinarea legalității refuzului de eliberare a avizului prevăzut de lege

pentru dizolvarea organizației.

De asemenea, nu

prezintă relevanță în justificarea refuzului exprimat de autoritatea pârâtă

cauzele care au determinat preluarea incompletă a infrastructurii de irigații

conform Protocolului încheiat în data de 18 mai 2006, esențială fiind

îndeplinirea condiției prevăzute de art. 69 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1872/2005,

respectiv imposibilitatea desfășurării activităților pentru care organizația a

fost constituită.

Cum această condiție

este îndeplinită, reclamanta este îndreptățită la declanșarea procedurii de

dizolvare, iar refuzul de eliberare a avizului prevăzut de art. 24 din Legea nr.

134/2004 este unul nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr.

554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

În concluzie, pentru

toate considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată este

legală și temeinică, astfel că va fi menținută, iar recursul declarat de

autoritatea pârâtă va fi respins ca nefondat.

Va fi respinsă

cererea intimatei-reclamante de acordare a cheltuielilor de judecată, față de

lipsa documentelor justificative privitoare la existența și cuantumul acestor

cheltuieli.

Respinge recursul

declarat de pârâtul M.A.D.R. împotriva sentinței nr. 254/CA din 17 iulie 2013 a

Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Respinge cererea de

acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de intimata-reclamantă O.U.A.I.

Mangalia Sud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 20 ianuarie 2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-11-26
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7433/2013
, sunt întemeiate numai în parte, urmând a fi interpretat același răspuns în sensul că în lipsa unor dovezi din care să rezulte că aceste instalații de irigații ar fi singurele active care asigură exploatarea întregului teren în suprafață d
ÎCCJ 2007-10-05
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2998/2007
gropate potrivit art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 a fost înlăturată cu motivarea că, sistemele de irigații în discuție au fost realizate de către stat în anul 1972, fiind date în administrarea unităților agricole de stat iar la data
ÎCCJ 2015-10-15
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3175/2015
punând anularea raportului de evaluare din 04 martie 2013 și a raportului de contestație din 03 iulie 2013 precum și a operațiunilor administrative aferente și obligarea pârâtei la plata sumei ce reprezintă echivalentului în lei, la data pl
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7569/2013
(1) și art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006, deja enunțate. În consecință, prin prisma dispozițiilor art. 4 din Ordinul nr. 246/2008, în dovedirea dreptului de folosință asupra terenului agricol pentru care se solicită sprijin,
ÎCCJ 2023-11-21
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5479/2023
. 125/2006, precum și a art. 4 din Ordinul MADR nr. 127/11.06.2012. În dezvoltarea acestui motiv de recurs a arătat că prima instanță a interpretat și a aplicat greșit prevederile art. 5 și art. 6 din Legea nr. 36/1991, deoarece cedarea ter
Sursă