ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2738/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2738/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin
încheierea din 2 iunie 2015, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și
pentru cauze pentru minori și familie,
a
respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13, 83, 223 și 411 C. proc. civ.,
formulată de contestatorul A.Ș., în contradictoriu cu intimații A.F. și H.A.
Împotriva acestei încheieri a declarat
recurs, în termen legal,
contestatorul
A.Ș., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la
data de 17 iunie 2015 și trimis, spre soluționare, prin repartizare computerizată
aleatorie completului nr. 7.
În temeiul art. 493 alin. (2) C. proc.
civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului,
prin raport reținându-se că recursul este admisibil în principiu.
Raportul întocmit în cauză, în condițiile
art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat
părților în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod.
Recurentul contestator a depus la dosar
punct de vedere la raport.
Constatându-se încheiată procedura de filtru,
în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea
căii de atac, la data de 27 noiembrie 2015, fără citarea părților.
Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii
cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., Înalta Curte constată
următoarele:
Prin încheierea din 2 iunie 2015, Curtea
de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze pentru minori și familie,
a respins, ca inadmisibilă,
cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 13, 83, 223 și 411 C. proc. civ., formulată de contestatorul
A.Ș., în contradictoriu cu intimații A.F. și H.A.
Prin cererea de recurs, recurentul contestator
susține că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 488 pct. 4 C. proc. civ., întrucât
instanța și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, în sensul că deși la termenul
din 29 mai 2015 a respins cererea de repunere a dosarului pe rol, a continuat să
judece cauza și a emis citație pentru termenul din 2 iunie 2015.
Potrivit dispozițiilor imperative ale
art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele
de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în conformitate
cu prevederile art. 488 din aceiași cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai
pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Totodată, conform art. 489 alin. (2) C.
proc. civ. sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu
se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
În speță, prin criticile formulate, recurentul
contestator susține că instanța și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești,
întrucât deși a respins cererea de repunere pe rol a continuat să judece cauza și
a emis citație pentru termenul din 2 iunie 2015.
Se constată că cererea de recurs nu conține
însă precizări de natură juridică a eventualelor greșeli pe care le conține încheierea
recurată în legătură cu respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale
cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13, 83, 223 și 411 C.
proc. civ., precum și o minimă argumentare în drept a unor criticii de nelegalitate.
Or, condiția legală a dezvoltării motivelor
de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea
lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Nu se poate considera că simpla indicare
a prevederilor art. 488 pct. 4 C. proc. civ. în cuprinsul cererii de recurs reprezintă
o motivare a căii de atac exercitate în sensul exigențelor prevăzute de art. 486
alin. (1) C. proc. civ. care trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele
de recurs, a unei argumentări juridice a nelegaiității invocate prin indicarea dispozițiiior
legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor
greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale.
În aceste condiții, având în vedere că
în cauză nu pot fi reținute nici motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica
sancțiunea expres prevăzută de prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv
aceea a nulității recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamantul
A.Ș. împotriva încheierii din 2 iunie 2015 a Curții de Apel București, secția a
IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27
noiembrie 2015.