ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1210/2015

HOTĂRÂRE

30.04.2015

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1210/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Decizia nr. 1210/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zimnicea, reclamanta SC A. SA prin administrator judiciar B. IPURL a solicitat obligarea pârâtei SC C. SRL, la plata sumei de 79205,07 RON, reprezentând contravaloare factură din x din 3 februarie 2014 și Contract proiectare nr. x din 7 iunie 2011; a sumei de 16715,82 RON, reprezentând contravaloarea facturii y din 3 februarie 2014 și a Actului adițional la Contractul de proiectare nr. x din 7 iunie 2011 și la plata penalităților de 0,1%/zi de întârziere începând cu data de 19 februarie 2014 până la plata efectivă a debitului pentru debitul din Contractul de proiectare x din 7 iunie 2011 și Actului adițional la acest contract, cu cheltuieli de judecată.

În cauză, pârâta a formulat cerere reconvențională solicitând obligarea reclamantei la restituirea sumei de 35.652,85 RON - plată nedatorată.

Judecătoria Zimnicea, secția mixtă de fond, prin Sentința civilă nr. 1466/2014 din 23 octombrie 2014 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj ca instanță de la sediul debitorului (reclamanta creditoare) în condițiile art. 3, art. 123 alin. (3) C. proc. civ.

Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, prin Sentința nr. 21/2015 din 27 ianuarie 2015 a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Gorj, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zimnicea și constatând ivit conflictul negativ de competență a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea emiterii regulatorului de competență, reținând, în esență, incidența dispozițiilor art. 116 raportat la art. 123 C. proc. civ.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Zimnicea competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 94 lit. j) din Noul C. proc. civ., judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON, inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.

Instanța reține că obiectul cauzei îl reprezintă o acțiune în pretenții, cu o valoare sub 200.000 RON care atrage competența materială a judecătoriei.

Regula generală în materia competenței teritoriale este instituită de art. 107 din Noul C. proc. civ., care prevede că "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Potrivit dispozițiilor art. 116 Noul C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanțele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului, potrivit menționatelor dispoziții.

Pârâta a formulat cerere reconvențională ulterior introducerii acțiunii având ca obiect restituirea de către reclamantă a sumei de 35.652,85 RON ca fiind plată nedatorată.

Instanța învestită cu cererea de chemare în judecată este competentă să soluționeze atât cererile accesorii cât și cele incidentale.

Cererea reconvențională este o cerere incidență formulată în cadrul unui proces aflat în curs de desfășurare, după inițierea acestuia prin cererea de chemare în judecată.

Potrivit art. 123 Noul C. proc. civ., cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120 care se referă la cereri privitoare la insolventă sau concordatul preventiv.

În speță, cererea reconvențională are ca obiect o acțiune în pretenții și nu o cerere privitoare la insolventă pentru a putea fi incidente dispozițiile art. 120 Noul C. proc. civ.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (2) din Noul C. proc. civ., Înalta Curte stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zimnicea, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.