ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 369/2015

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: 1. Hotărârea atacată cu recurs Prin sentința civilă nr. 189 din 29 septembrie 2014, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, cererea de revizuire formulată de revizuentul T.M., în contradictoriu cu intimații D.I. și Consiliul Județean Dâmbovița, împotriva Sentinței nr. 113 din 29 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în Dosarul nr. 3442/42/2000/a4. 2. Calea de atac exercitată Împotriva sentinței civile nr. 189 din 29 septembrie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs revizuentul T.M., susținând că nu i s-a comunicat întâmpinarea, iar cererea de revizuire este admisibilă pentru motivul că instanța a reținut în sarcina sa fapta intimatului D.I.

3. Considerentele Înaltei Curți În temeiul art. 306 alin. (1) raportat la art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., Înalta Curte a rămas în pronunțare cu privire la excepția nulității recursului, excepție pe care o apreciază ca fiind întemeiată, pentru considerentele arătate în continuare. Conform prevederilor art. 302 1 lit. c) C. proc. civ.: „Art. 302 1 . -Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, următoarele mențiuni: c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”. Totodată, conform art. 306 C. proc. civ.: „Art. 306.- Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. (2). Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanță de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților.

Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.” În sensul dispozițiilor citate ale art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., expunerea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor presupune, pe de o parte, indicarea motivelor prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, prin raportare la motivele de recurs indicate, formularea unor critici referitoare la hotărârea atacată. Potrivit prevederilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., instanța are obligația de a realiza încadrarea corectă în motivle prevăzute de art. 304 C. proc.

civ. în ipoteza în care recurentul indică greșit motivele de recurs, împrejurare care nu este de natură a atrage nulitatea recursului. O asemenea obligație incumbă instanței numai în măsura în care criticile din recurs fac posibilă circumscrierea lor uneia dintre ipotezele reglementate de art. 304 C. proc. civ. În cauză, însă, instanța de control judiciar constată că recurentul nu s-a conformat dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., întrucât, în cererea de recurs, nu a indicat niciunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. și nici nu a formulat critici care, în sensul art. 306 alin. (3) C. proc. civ., să poată fi încadrate în vreunul dintre motivele de recurs.

Totodată, Înalta Curte reține că, în cauză, nu sunt incidente motive de ordine publică ce pot fi invocate de instanță din oficiu în sensul prevederilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 306 alin. (1) raportat la art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de T.M. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de T.M. împotriva sentinței civile nr. 189 din 29 septembrie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 februarie 2015.