ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 491/2016

Decizia nr. 491/2016

Asupra recursului,

constată următoarele:

Prin Sentința nr. 4319/CA/2013 din 29 august

2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. x/221/2013 a fost admisă

acțiunea formulată de reclamanta A. împotriva pârâților CEC Bank SA - Sucursala

Deva, SC B. SRL. prin lichidator judiciar C. IPURL și D., constatându-se

nulitatea absolută parțială a Actului adițional nr. 3 la contractul de credit

nr. 193 din 27 iunie 2008, precum și a Anexei nr. 1 a Actului adițional nr. 3,

ambele încheiate la 30 iunie 2009.

A fost dispusă

încetarea oricăror efecte ale Contractului de garanție reală imobiliară nr.

15340 din 30 iunie 2008, accesoriu al Contractului de linie de credit nr. 193

din 27 iunie 2008.

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs pârâta CEC Bank SA, solicitând desființarea

sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea acțiunii formulate de

reclamantă.

Prin Încheierea din 11

decembrie 2013, calea de atac formulată de CEC Bank SA a fost calificată drept

apel raportat la valoarea obiectului dedus judecății, potrivit dispozițiilor

art. 2 pct. 1 lit. a) raportat la art. 282 C. proc. civ.

Curtea de Apel Alba

Iulia, secția a II-a civilă, prin Decizia nr. x/2013 din 11 decembrie 2013 a

admis apelul declarat de pârâta CEC Bank SA împotriva Sentinței nr.

4319/CA/2013 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. x/221/2013, a

modificat, în tot, sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii formulată

de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții CEC Bank SA - Sucursala Deva și

SC B. SRL prin lichidator judiciar C. IPURL.

Împotriva acestei

decizii, recurenta-reclamantă A. a declarat recurs solicitând admiterea

acestuia astfel cum a fost formulat în scris și depus la dosar.

Prin încheierea de

ședință din 11 noiembrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a

II-a civilă a suspendat judecata cererii de recurs, în temeiul art. 242 alin.

(1) pct. 2 C. proc. civ., iar prin referatul din 13 ianuarie 2016 cauza a fost

repusă pe rol, din oficiu, în vederea constatării perimării cererii de recurs.

Cauza a rămas

suspendată mai mult de un an, astfel că, din oficiu, Înalta Curte a invocat

excepția perimării judecării recursului, asupra căreia reține următoarele:

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. „orice cerere de chemare în

judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de

reformare sau revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă

a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an". Prin urmare, pentru a

opera perimarea trebuie examinată îndeplinirea cumulativă a cerințelor art. 248

alin. (1) C. proc. civ. și, în acest sens, se constată că Înalta Curte a fost

învestită cu o cerere care a declanșat calea extraordinară de atac a

recursului, că după suspendarea judecății pricina a rămas în nelucrare timp de

un an și că, înainte de împlinirea acestui termen nu s-a cerut de părțile în

proces reluarea judecării recursului. Se mai constată că nu au fost invocate

motive de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare.

În acest context,

potrivit art. 252 alin. (1) C. proc. civ. „perimarea se constată din oficiu

..." pe cale de excepție întrucât normele care reglementează această sancțiune

procedurală sunt de ordine publică, partea neformulând nicio apărare cu privire

la această excepție, deși a fost legal citată.

Prin urmare, față de

cele ce preced urmează să se constate perimată cererea de recurs, cu consecința

prevăzută de art. 254 alin. (1) C. proc. civ., text ce declară ineficiente

toate actele de procedură îndeplinite în fața instanței care a aplicat această

sancțiune procedurală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva Deciziei nr. x/2013 din

11 decembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 8 martie 2016.

Procesat de GGC - LM