ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 833/2016

Decizia or. 833/2016 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 18 martie 2010, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe pârâta B. - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 și pe pârâtul C. al sectorului 1 București, pentru a fi obligați la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin exproprierea terenului în suprafață de 365 mp, situat în București. Prin sentința civilă nr. 1793 din 05 octombrie 2012, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis cererea formulată de reclamantă împotriva pârâtei B. și a modificat, În parte, Hotărârea nr. 16 din 25 februarie 2008 emisă de B., în sensul acordării de despăgubiri în cuantum de 185.549 de lei pentru terenul expropriat în suprafață de 365 mp.

situat în București, sector 1, și a respins cererea reclamantei formulată împotriva C. al sectorului 1 București. Prin Decizia nr. 537/A din 10 noiembrie 2015, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, cu majoritate, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta - pârâtă B. - Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004. împotriva sentinței civile nr. 1793 din 05 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, a admis apelul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva aceleiași sentințe, a schimbat, în parte, sentința apelată, astfel; a modificat, în parte, Hotărârea nr. 16 din 25 februarie 2008 emisă de B. - Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 198/2004, sector 1 în sensul stabilirii despăgubirilor datorate de Statut Român pentru terenul expropriat de 365 mp, situat în București, sector 1 la suma de 70.271.

99 euro, care va fi achitată în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Națională a României valabil la data plății; a păstrat celelalte dispoziții ale sentinței apelate; a majorat onorariul comisiei de experți compusă din experții D., E., F., Cu suma de 1.200 lei, câte 400 lei pentru fiecare expert; a dispus obligarea apelantei-pârâie B. la plata acestui supliment de onorariu de 1.200 lei, în contul Biroului de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul București, a obligat pe apelanta - pârâtă la piața către apclanta-reclamantă SC A. SRL a sumei de 6.159,45 lei, cheltuieli de judecată efectuate în apel. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele: 1. Apelul declarat de apelanta B. s-a apreciat ca nefondat.

Astfel, cu privire la excepția de tardivitate a contestației invocată de pârâta B., instanța de apel a considerai că a fost soluționată, în mod legal, având în vedere că. apelanta pârâtă a reiterat excepția în faza apelului fără a critica motivele de respingere a excepției tardivității contestației, expuse de prima instanță, și fără a aduce alte elemente noi, de fapt sau de drept. A fost reținută calitatea procesuală pasivă a B., care este emitentul hotărârii de stabilire a despăgubirilor împotriva căreia a fost formulată contestația, iar practica judiciară constantă a confirmat această calitate. Neîntemeiat a fost considerat și motivul de apel referitor la respingerea, în fond, a contestației reclamau tei, deoarece din probele administrate în cauză a rezultat că terenul a avut, la data exproprierii, o valoare mai mare decât aceea oferită de expropriator, respectiv, aceea de 134.057 lei, echivalentul sumei de 36.500 de euro.

2. Apelul declarat de reclamantă a fost considerat întemeiat. Astfel, s-a avut în vedere decizia Curții Constituționale, în raport de care. valoarea despăgubirii pentru terenul expropriat trebuia calculată în raport de prețui unor bunuri similare de la data transferului dreptului de proprietate, în scopul acordării unei despăgubiri juste, deoarece despăgubirea trebuie să fie prealabilă exproprierii, potrivit dispozițiilor constituționale, și aptă a putea fi transformată imediat într-un bun de aceeași natură.

De aceea, instanța, în majoritate, nu a fost convinsă că metoda prezentata de experți este capabilă să conducă la stabilirea unui preț corect al terenuiui, și având în vedere comparabilele depuse la dosar (contracte de vânzare-cumpărare privind terenuri similare încheiate în perioada exproprierii) a apreciat asuprii unui preț rezultat din media aritmetică a comparabilelor cele mai reprezentative, considerând relevantă aplicarea metodei mediei aritmetice a celor 5 comparabile similare terenului în litigiu, comparabile descrise în expertiză la fila 501 dosar apel, și stabilind un preț de 192,50 de euro pe mp, expropriat, fără a exclude din calcul extremele prețurilor, respectiv de 80 de euro/mp, și de 300 euro/mp.

Față de dispozițiile ari. 27 din Legea nr. 33/1994, ce reprezintă legea de drept comun în materia exproprierii, a arătat că despăgubirea va fi acordată de instanță, care va aprecia, ea însăși, asupra expertizei prezentată în cauză, sens In care a stabilit valoarea terenului la 70.271,99 de euro, mai mult decât a stabilit instanța de fond (43.742 de euro) și mai mult decât a stabilit expropriatorii (36.500 euro), dar mai puțin decât a stabilit expertiza (106.215 euro), considerând eă suma menționată reprezintă pentru reclamant o justă despăgubire pentru exproprierea terenului. În opinia separată, s-a arătat că aceasta privește exclusiv valoarea terenului expropriat ce trebuie luată în considerare și anume aceea de la data pronunțării deciziei în apel.

Împotriva acestei decizii, reclamanta SC A. SRL, a declarat recurs, prin care. indicând dispozițiile art. 304 pct. 3, 7 și 9 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, modificarea, în parte, a deciziei recurate, în sensul acordării de despăgubiri pentru terenul expropriat în cuantum de 104.390 euro. achitate în lei, la cursul de schimb stabilit de Banca Națională a României valabil la data plații. În susținerea criticilor formulate, recurenta reclamantă a apreciat câ în mod greșit instanța de judecată a contestat metoda utilizată de experți, respectiv, metoda comparației de piață și a dat relevanță metodei aritmetice a celor 5 comparabile descrise în expertiză; că soluția este netemeinîeă și nelegală eu privire la prețul terenului expropriat, întrucât instanța a apreciat în mod greșit asupra concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză, care trebuia combătut printr-un alt raport de expertiză tehnică.

După ce a redat componența comisiei de experți care a efectuat raportul de expertiză, a arătat că aceștia au avut o părere unitară, atât cu privire la metoda utilizată în vederea evaluării terenului expropriat, cât și asupra prețului stabilit. În continuare, recurenta, referindu-se la raportul de expertiză, a redat conținutul metodelor utilizate pentru evaluare, respectiv, comparația statistică a vânzărilor, standardele internaționale de evaluare, metoda comparației directe pentru terenuri libere și, menționând lucrarea „Evaluarea Proprietăților Imobiliare" a explicat punctual de la 1-6, procedura evaluării prin comparație directă. Cu privire la metoda aritmetică, după ce a făcut o teorie cu privire la conținutul acesteia, a susținut că doar experții în materie pot stabili valoarea unui teren liber șî a considerat că este corectă opinia separată, prin care s-a reținut că valoarea reală a terenului expropriat este cea calculată prin expertiză.

La termenul de ședință de la 7 aprilie 2016, instanța a invocat, din oficiu, excepția nulității recursului, față de imposibilitatea încadrării criticilor formulate în motivele de recurs invocate, respectiv, art. 304 pct. 3, 7 și 9 C. proc. civ., excepție ce va fi analizată cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ. Conform art. 302 1 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul șî dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Recursul se motivează, conform art. 303 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs sunt prevăzute limitativ în art. 304 pct. 1-9 C. proc.

civ., iar art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței care a pronunțat hotărârea atacată, raportat la motivul de recurs invocat. Față de faptul că nu constituie motiv de recurs orice nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată, instanța de recurs poate examina numai eriticîle privitoare ia hotărârea atacată care fac posibilă încadrarea m art. 304 din C. proc.

civ. În speță, deși s-a invocat art. 304 pot. 7, 8 și 9 din C. proc. civ., nu s-au formulat critici care sâ se circumscrie ipotezelor prevăzute de aceste texte legale. Dezvoltarea criticilor formulate de recurenta reclamantă vizează exclusiv modul în care instanța de apel a făcut aprecierea probelor cu privire la cuantumul despăgubirilor acordate pentru terenul expropriat, respectiv netemeinicia deciziei reeurate. Or, modul în care instanța de judecată a făcut aprecierea probelor nu reprezintă o critică de legalitate, iar aprecierea probelor nu poate face obiect de analiză în recurs, deoarece pct. 1 al art, 304 C. proc. civ. a fost abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000. Față de cele expuse mai sus, conform art. 306 alin. (1) C. proc.

civ., se va constata nul recursul declarat de reclamanta. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanta SC A. SRL, împotriva Deciziei nr. 537/A din 10 noiembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 07 aprilie 2016.