ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1125/2016

Decizia nr. 1125/2016

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei

instanțe la data de 14 martie 2016 petenta B.E.J., A. a solicitat

încuviințarea executării silite a titlului executoriu - Încheierea nr.

1250 din 15 octombrie 2015, pronunțată de Judecătoria Bicaz în

Dosarul nr. x/299/2015, definitivă prin Decizia nr. 163 din 16 februarie 2016

pronunțată de Tribunalul Neamț privind pe creditorul B.

împotriva debitorului C.

Prin sentința civilă

nr. 714 din 22 martie 20J6, Judecătoria Bicaz și-a declinat

competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei

sectorului 3 București.

Instanța a reținut

că „instanța de executare" este potrivit art. 651 alin. (1) din

C. proc. civ. judecătoria în a cărei circumscripție se

află. ia data sesizării organului de executare, domiciliul sau,

după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune

altfel. Cum sediul debitorului C. se află în Municipiul București,

sector 3, raportat la dispozițiile legale citate, care reglementează

o competența teritorială absolută, de la care părțile

nu pot deroga, instanța de executare este Judecătoria sectorului 3

București, competentă să soluționeze și cererea de încuviințare

a executării silite.

Prin sentința civilă

nr. 5419 din 15 aprilie 2016, Judecătoria sector 3 București a

declinat ia rândui său competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Bicaz și a înaintat dosarul către Înalta

Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării

regulatorului de competență.

Instanța a reținut că

în raport cu dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.,

"Instanța de executare este judecătoria în a cărei

circumscripție se află, Ia data sesizării organului de

executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara

cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau. după

caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă

judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data

sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul

creditorului, iar daca acesta nu se află în țară.

judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul

biroului executorului judecătoresc învestit de creditor." În

cauză, domiciliul debitorului C. este în străinătate, respectiv

în Elveția astfel cum rezultă din relațiile emise de D. aflate

la fila 13 din dosarul declinat, deci, instanța de executare este cea de

la sediul creditorului. Or, domiciliul creditorului B. se află în sat

Ruginești, com. Hangu, jud. Neamț, așa cum rezultă din

relațiile emise de D. aflate la fila 15 din dosarul declinat, localitate

ce se află în circumscripția Judecătoriei Bicaz.

Înalta Curte, legal

învestită cu soluționarea conflictului negativ de

competență, în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1)

din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., va stabili in favoarea

Judecătoriei Bicaz, competența de soluționare a cauzei, pentru

considerentele care succed.

Obiectul sesizării

instanței îl constituie cererea înregistrată la data de 14 martie 2016

prin care petentul B.E.J., A. a solicitat încuviințarea executării

silite a titlului executoriu - Încheierea nr. 1250 din 15 octombrie 2015,

pronunțată de Judecătoria Bicaz, în Dosarul nr. x/299/2015,

definitivă prin Decizia nr. 163 din 16 februarie 2016,

pronunțată de Tribunalul Neamț privind pe creditorul B.

împotriva debitorului C.

Prin art. 1 pct. 20 din Legea nr.

138/2014. legiuitorul a reintrodus procedura învestirii cu formulă

executorie, corelativ cu schimbarea competenței în ceea ce privește

încuviințarea executării silite în favoarea executorului

judecătoresc.

Astfel, potrivit art. 641. C.

proc. civ.; (1) Titlurile executorii, altele decât hotărârile

judecătorești, pot fi puse în executare numai dacă sunt

învestite cu formulă executorie.

(2) Cererea de învestire cu

formulă executorie se soluționează de judecătoria în

circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul creditorului

ori al debitorului, după caz, în camera de consiliu, fără

știrea părților. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul

creditorului se afla în străinătate, creditorul va putea depune

cererea de învestire și la judecătoria în circumscripția căreia

se află domiciliul său ales.

Așadar dispozițiile

art. 641 C. proc. civ. stabilesc care este instanța competenta să

soluționeze cererea de învestire cu formulă executorie și

prevăd că aceasta se soluționează de judecătoria în

circumscripția căreia se afla domiciliul sau sediul creditorului ori

al debitorului, după caz.

Din punct de ședere

material, competența este atribuită judecătoriei și. din

punct de vedere teritorial se instituie o competență

alternativă, iar creditorul are facultatea de a depune cererea la

judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul sau

sediul creditorului ori al debitorului, după caz, Deși

competența teritorială este stabilită alternativ, aceasta este

una expresă, fiind astfel specială și derogatorie de la dreptul

comun.

În cazul în care domiciliul

sau după caz, sediul creditorului se află în străinătate,

creditorul va putea depune cererea de învestire și la judecătoria în

circumscripția căreia se află domiciliul său ales,

Nu în ultimul rând. trebuie

precizat faptul că instanța care dispune învestirea cu formulă

executorie nu este în mod necesar instanța de executare.

Totodată, potrivit art.

116 C. proc. civ. ’’Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe

deopotrivă competente."

Acest text legal consacră

posibilitatea de opțiune a reclamantului în alegerea instanței,

deoarece, în toate cazurile de competență teritorială

alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între mai multe

instanțe, deopotrivă, competente.

Norma de procedură

trebuie interpretată în sensul că, odată alegerea

făcută de către reclamant, instanța competentă nu

poate să se dezinvestească, prin declinarea competenței de

soluționare a cauzei, din oficiu, ori la cererea pârâtului, cum,

deopotrivă, nici reclamantul nu poate reveni asupra alegerii, în favoarea

unei alte instanțe competente, aceste dispoziții regăsindu-se,

de altfel și în redactarea art. 12 C. proc. civ. de la 1865.

În speță, creditorul

B. cu domiciliul în sat Ruginești, com. Hangu, jud. Neamț, a

înțeles să învestească Judecătoria Bicaz cu

soluționarea cererii de încuviințare a executării silite a

Încheierii nr. 1250 din 15 octombrie 2015 a Judecătoriei Bicaz,

definitivă prin Decizia nr. 163 din 16 februarie 2016 a Tribunalului

Neamț pentru suma de 23.123 lei.

Așa fiind, de vreme ce

creditorul și-a exprimat dreptul de opțiune consacrat de art. 116 C.

proc. civ. și a învestit cu soluționarea cererii de învestire cu

formulă executorie a titlului executoriu pe care îi deține,

Judecătoria Bicaz, ca instanță în circumscripția

căreia se află domiciliul său, această instanță

are competența. în raport de textele legale menționate, să

soluționeze o asemenea cerere.

Având în vedere considerentele

expuse, în raport de art. 641 alin. (1) și (2) C. proc. civ. Înalta Curte

va stabili în favoarea Judecătoriei Bicaz, competența de

soluționarea a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 19 mai 2016.