ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2426/2016

I. Procedura în fața primei instanțe

1.Cadrul procesual

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea – Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. la data de 20.12.2013, și precizată ulterior, reclamanta SC „A” S.R.L, a solicitat - în contradictoriu cu MADR, APDRP, OJDRP Bihor, OJDRP Satu Mare și Centrul Regional de Plăți DRP 6 Satu Mare - anularea Procesului verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare nr. 35733/5.11.2013, Decizia nr. 40426/09.12.2013, prin care s-a respins contestația administrativă formulată împotriva procesului verbal și adresa nr E39123/17.12.2013, comunicată la data de 27.12.2013, precum și suspendarea executării acestora pana la pronunțarea unei hotărâri definitive in cauză.

Prin

sentința nr. 112/CA/2014 - PI din 26 mai 2014

, Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscala a respins ca nefondată excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâților CRPDRP 6 Satu Mare, OJPDRP Bihor și OJPDRP Satu Mare, invocată de pârâtul APDRP.

A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MADR și a  respins acțiunea precizată și cererea de suspendare formulate de reclamanta SC „A” SRL în contradictoriu cu pârâtul MADR, ca fiind îndreptate împotriva unei părți fără calitate procesuală pasivă.

A respins ca nefondate acțiunea precizată și cererea de suspendare formulate de aceeași reclamantă în contradictoriu cu pârâții APDRP, CRPDRP 6 Satu Mare. OJPDRP Bihor și OJPDRP Satu Mare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este fondată, actele administative a căror anulare se solicită nefiind emise de acest pârât.

Referitor la excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Centrului Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 6 Satu Mare, a Oficiului de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Bihor și a Oficiului de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit  Satu Mare invocată de pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, a apreciat că este neîntemeiată, întrucât aceste entități au competența de a emite acte administrative și au organe proprii de conducere, ca urmare pot fi părți în judecată.

Pe fondul cauzei a reținut, în esență, că, între pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și reclamanta S.C. „A” S.R.L., la data de 05.05.2010 a fost încheiat Contractul de finanțare nr. C 312M010960500075, având ca obiect acordarea unei finanțări nerambursabile pentru implementarea Proiectului "Achiziții de utilaje la S.C. „A” SRL din localitatea Biharia, județul Bihor".

În baza suspiciunii de neregulă/suspiciune de fraudă IRD 0.1 nr. 28892/11.09.2013, s-a procedat la efectuarea unui control încrucișat între două proiecte situate în aceeași locație, depuse în aceeași sesiune și care au achiziționat același tip de utilaje, aparținând SC „B”SRL și SC „A” SRL.

Instanța a considerat ca fiind justă constatarea faptului că au fost create condiții artificiale pentru obținerea finanțării pe măsura 312 de către fiecare societate în parte  cu scopul depășirii plafonului maxim de sprijin financiar. Astfel, au fost constituite 2 societăți cu același obiect de activitate, ambele sunt start-up-uri, au sediile în aceeași clădire, având contracte de comodat pentru gararea utilajelor și pentru birou încheiate cu aceeași societate administrată de Dl C. De asemenea, ambele firme au fost finanțate de aceeași societate comercială, SC D SRL, administrată de fam. C Totodată, ambele firme au cumpărat aceleași utilaje, de la aceeași furnizori, iar majoritatea clienților societății reclamante sunt societăți unde soțul sau alte rude apropiate  administratorului reclamantei sunt tot administratori sau asociați.

Potrivit art. 4.8 din Regulamentul Comisiei (UE) Nr. 65/ 2011, „Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale,

nu se efectuează nici o plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor

."

În ceea ce privește cererea de suspendare formulată în cauză, curtea de apel a apreciat că este neîntemeiată.

Potrivit art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004,

în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.

În privința îndeplinirii primei condiții impuse de acest text de lege,

cazul bine justificat

, instanța a avut în vedere definiția acestei noțiuni, dată de art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea 554/2004, respectiv

invocarea unor împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Din acest punct de vedere, noțiunea de „caz bine justificat”, deși nu presupune o dovadă de nelegalitate evidentă, poate fi reținută dacă, din împrejurările cauzei, ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative. Pe de altă parte, în cadrul soluționării cererii de suspendare, instanța are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenței dreptului, neputând fi prejudecat fondul litigiului.

Reclamanta a invocat în susținerea

cazului bine justificat

faptul că are în derulare contracte de prestări servicii, precum și un credit bancar contractat, aspecte care nu se circumscriu acestei condiții, ci condiției privitoare la paguba iminentă, cazul justificat presupunând în acord cu textul de lege, existența unor împrejurări de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

În raport cu împrejurările reținute, instanța a apreciat că nu este întrunită condiția cazului bine justificat, aspectele invocate de petentă nefiind susceptibile să creeze îndoieli serioase în privința legalității actelor administrative contestate.

Împotriva acestei sentințe, a declarat

recurs

reclamanta S.C. „A” S.R.L., pentru următoarele

motive de casare

:

În mod greșit instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a MADR, în condițiile în care s-a făcut precizarea că ministerul a fost chemat doar pentru opozabilitate.

Motivele enumerate de echipa de control, în baza cărora intimata pârâtă a constatat neeligibilitatea investiției în cadrul procesului verbal contestat, sunt nelegale și netemeinice.

În privința contractului de consultanță cu SC „E” Invest SRL Oradea, arată că a încheiat un contract de consultanță cu această companie pentru realizarea proiectului menționat, contract care a fost avizat de către APDRP prin fișa de avizare a dosarului de achiziție servicii, iar costurile aferente au fost decontate de către APDRP, ceea ce arata ca la acea data s-a constatat corectitudinea tuturor înscrisurilor si datelor prezentate, iar ulterior, pentru aceleași documente, se constata de către aceeași instituție ca nu sunt corecte.

Faptul ca o alta societate, de-sine-stătătoare, a încheiat un contract de consultanta cu aceeași companie nu constituie o problema, atât timp cât este un contract comercial, intr-un mediu economic normal, reclamanta neputând sa împiedice ca societatea „E” INVEST SRL sa semneze contracte de consultanta cu alte companii, chiar si cu cele care isi au sediul in aceeași locație cu ea.

Confirma faptul ca societatea are deschis cont curent la banca „X” SA sucursala Oradea, banca care a sprijinit-o in implementarea acestui proiect și nu considera ca acest lucru este o neregula, fiind o relație comerciala cu o instituție financiar-bancara, aspect prezentat in proiectul cu finanțare nerambursabila si care la acea data nu s-a considerat a fi o neregula.

Referitor la faptul că cererile de finanțare ale societăților indicate au numere consecutive de înregistrare la OJPDRP Bihor din data de 06.11.2009, arată că nu poate constitui neregulă faptul ca instituția respectivă a alocat numere consecutive de înregistrare pentru proiectul său si pentru proiectul unei alte societăți comerciale cu sediul in aceeași locație.

Cât privește sediul beneficiarului, acesta este localizat intr-o clădire de birouri in mediul rural, deținută de către SC „F” SA, și atât timp cât ORC Bihor a permis înregistrarea sediului social la aceasta locație, evident sunt respectate normele legale cu privire la sediul social. In Ghidul solicitantului se menționează ca sediul social trebuie sa fie in mediul rural, nicăieri nefiind menționat faptul ca este interzisă realizarea unui sediu social intr-o clădire de birouri din mediul rural unde exista și sediile altor companii.

Niciuna dintre firme nu desfășurase activitate până la momentul depunerii cererilor de finanțare, motiv pentru care au si primit punctaj de selecție. Înființarea unei firme noi a fost un demers obiectiv si normal pentru a putea fructifica in mod legal (facturi, taxe, etc) oportunitățile de piață din sectorul prestărilor de servicii in domeniul agriculturii.

A susținut recurenta și că, până la data înființării acestei firme nu a avut calitatea de asociat în alte societăți.

Codul CAEN pentru care s-a solicitat finanțare reflectă cel mai bine tipul de servicii prestate, fiind unul eligibil in cadrul Măsurii 312. In vederea implementării proiectului a fost realizata o analiza de piața a potențialilor furnizori si s-a selectat ca si referința in realizarea bugetului proiectului oferta cu prețul cel mai scăzut.

Documentațiile din cadrul proiectului au fost realizate in baza unor proceduri ale APDRP si a unor documente cu conținut cadru (cum ar fi: memoriu justificativ, cereri de finanțare, cereri de plata, documente din cadrul procedurii de achiziții, etc) ceea ce poate duce la asemănare cu alte proiecte, cu precădere proiecte realizate in aceeași zona si care vizează fructificarea acelorași oportunități de piața sau a unor oportunități similare.

De asemenea, firma de consultanta cu care a lucrat are experiență in proiecte similare, acesta fiind unul dintre motivele principale care au stat la baza selecției consultantului.

Pentru constituirea comisiei de evaluare a ofertelor a căutat sa includă următoarele persoane si competente: un responsabil legal de proiect, un responsabil financiar (contabilul G, serviciul de contabilitate al firmei fiind  externalizat) si un responsabil tehnic (H, unul dintre cei mai buni profesioniști din regiune).

Asa cum menționează echipa de control contractul de comodat pentru gararea utilajelor este realizat cu compania „F” SA reprezentata prin Dl C. Datorita cerințelor specifice din ghidul solicitantului cu privire la acest aspect (existenta unui loc de garare) a apelat la susținerea soțului său in demersul de a se califica pentru obținerea unui ajutor financiar nerambursabil. Dat fiind legătura personala stabilita in urma căsătoriei si faptul ca era la inceputul acestui demers soțul său s-a oferit sa-i puna la dispoziție cu titlu gratuit spațiul de garare.

Referitor la faptul ca in răspunsul la informațiile suplimentare pentru prelungirea termenului de implementare a proiectului a fost prezentat un extras de cont in care apare o depunere de la D SRL, menționează ca in acea perioada a efectuat demersuri pentru obținerea unui credit bancar in vederea cofinantarii proiectului si datorita faptului ca nu a reușit sa semneze un contract de credit in termenul solicitat a fost nevoită sa apeleze la susținerea familiei. De asemenea, ulterior s-a reușit semnarea unui contract de credit bancar care a fost utilizat pentru cofinanțarea proiectului.

In perioada in care a achiziționat echipamentele a aflat ca, datorita creșterii activității si a suprafeței de teren exploatate, SC D SRL era in căutare de prestatori de servicii pentru lucrările agricole. Astfel a profitat de aceasta oportunitate realizând contracte de prestări servicii cu aceasta companie. Ulterior s-au semnat contracte de prestări servicii si cu alti clienți.

Date fiind oportunitățile de piața de a oferi si alte servicii clienților si planul de investiții al firmei s-a considerat oportuna achiziția unui combinator si a unui disc. Astfel a fost completata gama de servicii oferite de societate. Achiziția s-a făcut in baza unui contract comercial cu compania D SRL, in baza unei negocieri directe fara a exista nici un fel de obligație de realizare a achiziției pe baza unei proceduri de achiziție publica. Aceste achiziții au fost realizate independent de vizita menționata (DG-AGRI), in urma acestei vizite societatea  neprimind nici un punct de vedere al acestei comisii cu privire la eventuale nereguli constatate.

Prin cererea de finanțare se propune crearea a 6 locuri noi de munca, adică respectarea principiului din ghidul solicitantului de crearea a minim un loc de munca/25.000 euro finanțare nerambursabila fara a se menționa in cadrul acestuia ca este vorba despre locuri de munca cu norma intreaga sau fracțiune de norma . Precizează faptul ca, in ghidurile solicitantului aferente unor sesiuni ulterioare s-a făcut precizarea expresa ca este vorba de locuri de munca cu norma intreaga dar in cadrul ghidului solicitantului in baza căruia a fost depusa si evaluata cererea de finanțare aceasta precizare nu a existat.

In înțelesul raportării bilantiere societatea a creat si a raportat cele 6 locuri de munca respectând angajamentele din cererea de finanțare.

Astfel considera ca, baza legala a verificării trebuie sa aiba la baza legislația existenta la acea data, precum si ghidul solicitantului aferent acestei sesiuni de depunere a proiectelor si nu o legislație ulterioara acestor date,

legislația la care se face referire in procesul verbal fiind din 2011, respectiv 2012.

Apreciază că, societatea si-a îndeplinit toate obligațiile contractuale asumate prin contractul de finanțare semnat cu APDRP; aceasta a menținut criteriile de selecție asa cum au fost ele descrise in ghidul solicitantului care a stat la baza elaborării si evaluării cererii de finanțare.

Legăturile de familie si de afaceri cu firmele menționate de către echipa de control in procesul verbal sunt circumstanțiale, neincalcand in nici un fel prevederile contractului de finanțare si neschimband in nici un fel criteriile care au dus la selecția cererii de finanțare pentru finanțare, aprobarea procedurilor de achiziție, achizițiile efective si decontarea cererilor de rambursare de către APDRP.

Încercarea de legare a societății cu alte companii din cadrul familiei este pur discriminatorie, nefondată.

Superficialitatea cu care APDRP a tratat toate demersurile in solicitarea de revocare a actului atacat rezulta si din greșita indicare a caii de atac a decizie atacate deoarece conform art 3 din Decizia 40426/09.12.2013 s-a indicat ca instanța competenta in soluționarea prezentei acțiuni Curtea de Apel Sibiu in contextul in care reclamanta are sediul in Bihor , fapt care face ca actul atacat sa fie lovit de nulitate absoluta.

Mai mult cu privire la fiecare motiv invocat in plângerea prealabila s-a răspuns cu aceeași motivație ca si in actul atacat, nefiind inserat niciun temei de drept in baza căruia insasi Comisia de Contestații sa fi conchis la respingerea acesteia.

Un astfel de motiv se referea la încălcarea principiului nerectroactivitatii legii civile, in sensul ca nu se putea  imputa  nerespectarea  unor acte normative/norme de aplicare emise  in  2011,   raportat  la  anul  2010  (când  proiectul a fost declarat eligibil si s-a încheiat contractul de finanțare).

Nu in ultimul rand, arată că a mai fost supusa unui control cu aceeași tematica si obiect, ocazie cu care nu s-a constatat nici o deficienta, aspect care denota o veritabila inconsecventa in aplicarea legii. Prin motivarea oferita de Comisia de soluționare a contestației la acest punct aceștia isi invoca propria culpa.

A reiterat recurenta și motivele de fapt si de drept in virtutea cărora a solicita suspendarea executării actului atacat: Conform art.15 și art.14 alin. 2-7 din Legea nr 554/2004 a contenciosului administrativ

A susținut că, activând in domeniul agricol, are in derulare contracte de prestări servicii cu diverși beneficiari, cum ar fi: contractul nr 94/28.10.2013 incheiat cu SC I AGRO SRL pentru lucrări de discuit combinator, contractul nr 91/04.10.2013 incheiat cu SC J SRL pentru lucrări de discuit. De asemenea, are contractat un credit bancar in cuantum de 207.190 ron la care are rate lunare considerabile de restituit și are emise file CEC cu scadente pentru diverși furnizori.

Îin situația in care la expirarea termenului de 30 de zile de la comunicarea actului atacat devine exigibila si executorie restituirea sumei de 597914,80 lei, in mod evident nu-și va putea onora contractele și in mod evident va fi in blocaj financiar iremediabil.

În plus, toti salariații ar ramane fara loc de munca .

II. Procedura în fața instanței de recurs

Intimatul pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a depus

întâmpinare

, reiterând excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Intimata pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fostă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), prin

întâmpinarea

formulată, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin

Încheierea de ședință

din 31.05.2016,

pronunțată în condițiile art.493 din Codul de procedură civilă, recursul a fost admis în principiu.

În faza procesuală a recursului nu au fost administrate

probe

noi.

III. Analiza motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul reclamantei este nefondat, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare

.

Critica adusă soluției de admitere a

excepției lipsei calității procesuale pasive

a pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu este întemeiată.

Potrivit art. 5 alin. (3) lit. f) din OUG nr. 13/2006 și art.2 lit. e) din OUG nr. 66/2011, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit este autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

Actele administrative contestate (procesul verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanțelor bugetare și Decizia nr. 40426/09.12.2013 de soluționare a contestației) nu sunt emise de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar ministerul nu are calitatea de persoană obligată față de recurenta reclamantă în cadrul raportului juridic dedus judecății și nici în cadrul vreunui alt raport juridic decurgând din lege sau contract.

Calitatea acestuia de ”for superior și ordonator principal de credite”, invocată de recurentă, este irelevantă în raport cu obiectul prezentului litigiu, în condițiile în care Codul de procedură civilă prevede expres situațiile în care o persoană poate sta în proces pentru opozabilitate.

Prin urmare, în mod temeinic și legal prima instanță a constatat că cererile formulate în contradictoriu cu pârâtul MADR sunt îndreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, respingându-le ca atare.

Prin criticile aduse soluției date

fondului

acțiunii, subsumate motivului de casare reglementat de

art. 488 alin.1 pct.8 din Codul de procedură civilă

, se constată că recurenta reclamantă nu contestă situația de fapt, existența aspectelor reținute în procesul verbal de constatare, ci doar aprecierea acestora ca neregulă, respectiv ca neîndeplinire a condițiilor de eligibilitate, încercând să prezinte „justificări” pentru fiecare aspect în parte.

Această împrejurare nu este însă de natură să înlăture concluzia creării condițiilor artificiale pentru accesarea fondurilor europene, de vreme ce legislația europeană și cea internă nu fac nicio distincție după cum crearea acestor condiții artificiale este sau nu motivată de beneficiar.

Astfel, controlul în speță s-a desfășurat în baza Suspiciunii de neregulă/suspiciune de frauda IRD 0.1 nr. 28892/11.09.2013, aprobata de Directorul General al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, și a raportului DG-AGRI nr. 2876649/14.08.2013, referitoare la verificarea aspectelor privind crearea in mod artificial de condiții pentru a beneficia de finanțare in cadrul Măsurii 312.

Verificarea s-a efectuat încrucișat între doua proiecte situate in aceeași locație, depuse în aceeași sesiune si care au achiziționat același tip de utilaje (S.C. „B”S.R.L. si S.C. „A” S.R.L.), existând depuse la dosar documentele care confirmă cele reținute de organul de control.

In conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului, sprijinul acordat prin Măsura 312 se face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/ 2006 de aplicare a Art. 87 și 88 al Tratatului privind ajutorul

de minimis

, și prevederilor Ordinului MADR nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor

de minimis

„Sprijinirea activităților economice în vederea diversificării economiei rurale și a creșterii calității vieții în spațiul rural" (valoarea totală a ajutoarelor

de minimis

primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăși plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/ beneficiar și 100.000 Euro/ beneficiar în cazul sectorului de transport rutier). Se vor urmări cei trei ani de la momentul depunerii Cererii de Finanțare.

Conform art.1 alin. (2) din Contractul - cadru: „Beneficiarului i se va acorda finanțarea nerambursabilă în termenii și condițiile stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul de Finanțare și anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaște și le acceptă. Cererea de finanțare depusa de beneficiar, împreună cu toate documentele anexate acesteia, rezultata in urma verificărilor, modificărilor si completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare și implementare, face parte integrantă din contract și este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioada de valabilitate a contractului prevăzută la art. 2 (8)."

La rândul său, art.1 din Anexa I la Contractul de finanțare prevede că: „(1) Beneficiarul se obligă sa execute Proiectul în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Cererea de finanțare astfel cum a fost aprobată împreună cu toate documentele anexate și în urma verificărilor, modificărilor și completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de implementare. (2) Regulile privind achizițiile realizate de beneficiari sunt emise de către Autoritatea Contractantă, iar Beneficiarul finanțării nerambursabile este obligat să le respecte. (3) Beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața Autorității Contractante pentru implementarea proiectului. Subcontractarea totală sau parțială a proiectului este strict interzisă. 1(4) Beneficiarul trebuie să implementeze Proiectul cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat și în concordanță cu acest contract."

Potrivit art. 2 alin.1 din O.U.G. nr. 66/2011,

neregula

reprezintă "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Potrivit art. 17(1) din Anexa I a Contractului de finanțare, "Prin

neregulă

în accepțiunea prezentului contract se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare (...), precum și a prevederilor contractului de finanțare, caz în care cheltuiala este neeligibilă și are ca efect obținerea unor avantaje nejustificate și, în același timp, prejudicierea bugetului general al CE sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor și a bugetului național." Art. 17(4) din Anexa I a contractului: "în cazul înregistrării unei nereguli definite la art. 1, beneficiarul va restitui (...) integral valoarea finanțării necuvenite primite din partea Autorității Contractante (...)".

Criticile recurentei privind greșita constatare a neeligibilității sunt contrazise de prevederile exprese ale art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011, care stipulează că: "în cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene sesizează că proiectul nu respectă cerințele de durabilitate/sustenabilitate prevăzute de reglementările aplicabile se va proceda la întocmirea de procese-verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 și 21, în scopul recuperării creanței bugetare rezultate din nereguli, cu excepția cazurilor în care regulile stabilite de donatorul public internațional prevăd altfel."

Tot astfel, art.3 din Anexa I la Contractul de finanțare prevede că beneficiarul se obligă să respecte pe toata durata contractului, criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare. Dacă A.P.D.R.P. constată că obiectivele finanțate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei plăți) își rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat.

De asemenea, potrivit HG nr. 224/2008, prin

proiect eligibil

se înțelege proiectul care îndeplinește condițiile minime prevăzute în fișa tehnică a măsurii și care poate fi selectat, conform criteriilor stabilite prin PNDR, pentru a primi asistență financiară nerambursabilă din FEADR" astfel că, deși reclamanta a avut la dispoziție toate informațiile necesare pentru a întocmi dosarul cererii de finanțare și deși avea obligația de a respecta toate criteriile de eligibilitate și de a prezenta documente în acest sens, totuși aceasta nu a depus o documentație care să poate fi încadrată în categoria proiectelor eligibile.

Prin urmare, pentru selectarea și declararea ca eligibil a unui proiect este obligatoriu a fi îndeplinite toate criteriile de eligibilitate prevăzute de Ghidul solicitantului, de legislația națională și comunitară, implementarea proiectului trebuind să se realizeze astfel încât acesta să fie viabil și funcțional, iar criteriile de eligibilitate trebuind a fi îndeplinite pe toată durata implementării și monitorizării.

În speță s-a constatat că nu s-a menținut eligibilitatea proiectului C 312M010960500075/05.05.2010 finanțat prin FEADR, prin nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sancționarea neregulilor apărute in obținerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, ale HG nr. 875/31.09.2011, ale Ordinului MADR nr. 567/2008 pentru aprobarea schemei de ajutor

de minimis

"Sprijinirea activităților economice în vederea diversificării economiei rurale și a creșterii calității vieții în spațiul rural", cu modificările ulterioare, ale Regulamentului Comisiei (CE) nr.1998/2006 de aplicare a prevederilor art. 87 și 88 din Tratatul privind ajutorul de minimis și ale Regulamentului (UE) NR. 65/2011 din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu dispozițiile art.4, alin.8: "Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste de plăți în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Astfel, s-a constatat că, pentru a eluda prevederile legale care limitau posibilitatea de a accesa Măsura 312,societatea recurentă și S.C. „B”S.R.L. au fost create și au derulat activități și legături, care rezultă cu prisosință din aspectele reținute și probate de organul de control, în condițiile în care S.C. „A” S.R.L. nu putea să desfășoare o activitate independenta, nu avea baza materială și financiară minimă necesară, toată activitatea sa desfășurându-se cu sprijinul firmelor administrate sau conduse și anterior de familia reprezentantei legale a recurentei.

În aceste împrejurări, Înalta Curte apreciază că, primirea unui ajutor financiar nerambursabil impunând tuturor beneficiarilor respectarea strictă  a condițiilor de realizare a obiectivului subvenționat, se justifică aplicarea măsurilor dispuse de intimata pârâtă AFIR.

Conform art. 11(3) din Anexa I a Contractului „în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului (...), precum și în situația în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanții săi, nu corespund realității sau documentele/ autorizațiile/avizele depuse în vederea obținerii finanțării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte, nu corespund realității, autoritatea contractantă poate suspenda sau înceta valabilitatea contractului, de plin drept (...). În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă, împreună cu dobânzi și penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale in vigoare, în conformitate cu prevederile art. 17 din prezenta Anexă."

Prin semnarea Contractului de Finanțare, recurenta beneficiară și-a asumat respectarea tuturor clauzelor contractuale, inclusiv a art. 11(3) din Anexa I la Contract, care stipulează că, în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate și fără intervenția instanței judecătorești. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui

integral

sumele primite ca finanțare nerambursabilă.

Având în vedere prevederile legale si contractuale menționate, precum si faptul că recurenta S.C. „A” S.R.L. a creat împreună cu S.C. „B”S.R.L. condiții artificiale pentru a beneficia de plăți in cadrul Programului FEADR cu scopul de a depăși plafonul maxim nerambursabil si de a eluda dispozițiile regulamentare privind ajutorul

de minimis

în cadrul Măsurii 312, Înalta Curte constată că suma decontată de intimată a fost, deci, în mod temeinic și legal apreciată ulterior ca devenită neeligibilă.

Referitor la critica privind greșita nereținere a încălcării principiului neretroactivității legii civile, respectiv a faptului că nu i se poate imputa nerespectarea unor acte normative/norme de aplicare emise în 2011, raportat la anul 2010 (în care proiectul a fost declarat eligibil și s-a încheiat contractul de finanțare), Înalta Curte apreciază – în acord cu prima instanță – că aceasta nu este întemeiată.

De altfel, în acest sens sunt și statuările recente ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, care s-a pronunțat în data de  26.05.2016, în cauzele  conexate C-260/14 și C-261/12, Județul Neamț și Județul Bacău cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, astfel: „Principiile securității juridice și protecției încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării de către un stat membru a unor corecții financiare reglementate printr-un act normativ intern intrat în vigoare  după  ce a avut loc o  pretinsă  încălcare a  unor  dispoziții  în materia  atribuirii  unor  contracte de achiziții publice, cu condiția să fie vorba despre aplicarea unei reglementări noi la efectele viitoare ale unor situații apărute sub imperiul reglementării  anterioare, aspect  a cărui verificare  este  de competența  instanței  de  trimitere, care  trebuie  să  țină seama de  ansamblul împrejurărilor  relevante  din  litigiile  principale”.

În hotărârea Curții s-a citat și jurisprudența  anterioară a acesteia, prin care a stabilit că, deși principiul securității juridice se opune aplicării retroactive a unui  regulament, același  principiu impune  ca legea nouă să  poată fi aplicată, în lipsa unei  derogări, și  efectelor  viitoare ale  unor  situații  apărute  sub imperiul legii vechi.

Cât privește susținerea recurentei potrivit căreia anterior s-ar fi avizat favorabil documentația privind achizițiile, Înalta Curte consideră că această împrejurare nu este de natură să conducă la o altă soluție în cauză, raportat la faptul că verificarea privind autenticitatea documentației aferentă ofertelor din cadrul procedurii de achiziții și conformitatea și legalitatea acestor oferte este obligația exclusivă a beneficiarului.

Astfel, potrivit prevederilor contractului de finanțare, expuse mai sus, beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării nerambursabile și de solicitare a finanțării în concordanță cu aceste condiții, A.P.D.R.P. având un rol de supraveghere a procesului de implementare a unui proiect, cu toate etapele pe care le presupune, prin diferite niveluri de verificare și proceduri acreditate de Comisia Europeană.

Beneficiarul este responsabil de a se asigura ca

toate documentele utilizate în cadrul implementării proiectului sunt autentice, legale și complete în concordanță cu condițiile de accesare a finanțării nerambursabile

, astfel cum acestea sunt prevăzute în contractul de finanțare, Ghidul Solicitantului, legislația națională și europeană.

Nu este întemeiată nici critica privind greșita indicare a instanței competente să soluționeze acțiunea împotriva deciziei de soluționare a contestației, deoarece competența instanței este prevăzută de lege, respectiv de prevederile Legii nr.554/2004 indicate în cuprinsul deciziei, iar recurenta a avut oricum posibilitatea de a-și expune argumentele și probele în fața instanțelor competente în fond și în recurs.

Cât privește soluția dată cererii de suspendare, criticată pe temeiul

art.488 alin.1 pct.6 din Codul de procedură civilă

, Înalta Curte reține că acest motiv trebuie raportat la prevederile art.425 alin.1 lit.b din Codul de procedură civilă impun cerința ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția și cele pentru care s-au admis și, respectiv, s-au înlăturat

cererile

părților, consacrând un criteriu calitativ, iar nu unul cantitativ al considerentelor instanței.

Or, hotărârea recurată, cuprinde în mod evident argumentele pe care se întemeiază soluția pronunțată, nefiind identificate nici „motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei” pentru a se putea reține incidența motivului de casare invocat.

Pe de altă parte, nu se poate reține nici vreo omisiune a instanței de a analiza

argumentele

părților, întrucât prima instanță a avut în vedere aceste susțineri, însă a constatat în mod corect că motivele invocate reclamantă nu se încadrează între cele ce pot face obiectul cercetării în procedura specială reglementată de art.14-15 din Codul de procedură civilă, aspectele legate de respectarea de către beneficiar a clauzelor contractuale reprezentând împrejurări a căror analiză echivalează cu cercetarea raportului juridic dedus judecății, care este atributul instanței investite cu soluționarea litigiului pe fond.

Or, nefiind întrunită condiția cazului bine justificat, este irelevantă invocarea împrejurărilor referitoare la iminența pagubei, pentru a se dispune suspendarea executării actului administrativ contestat.

Prin urmare, niciuna dintre criticile de netemeinicie și nelegalitate aduse sentinței de către recurenta reclamantă nu este întemeiată.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor art.20 din Legea nr.554/2004 coroborate cu art. 496 alin.1 raportat la art.488 alin.1 pct. 8 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința  instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.C. „A” S.R.L., reprezentată prin administrator judiciar  K INSOLV IPRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. „A” S.R.L., reprezentată prin administrator judiciar  K INSOLV IPRL, împotriva Sentinței nr. 112/CA/2014 - PI din 26 mai 2014 a Curții de Apel Oradea – Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 05 octombrie 2016.