ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 901/2016

Decizie nr. 901/2016

Deliberând

asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 170/PI

din 10 iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția

penală, în Dosarul nr. x/59/2016/a1 a fost respinsă sesizarea

formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara,

și, în baza art. 111 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea

în libertate a persoanei solicitate A.

În baza art. 16

alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare

avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei,

s-a dispus a fi plătit din fondurile Ministerului Justiției în contul

Baroului de Avocați Timiș.

Pentru a se

pronunța astfel, s-a reținut că, prin cererea înregistrată

pe rolul Curții de Apel Timișoara, la data de 20 mai 2016, sub nr. x/59/2016/a1,

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a solicitat, urmare a

cererii Inspectoratului General al Poliției Române - Centrul de Cooperare

Polițienească Internațională - Biroul Național Sirene,

menținerea măsurii arestării numitului A. în vederea

predării către autoritățile judiciare din Belgia, în

conformitate cu dispozițiile art. 103 alin. (9) din Legea nr. 302/2004.

În motivarea

cererii s-a arătat că autoritățile belgiene responsabile cu

preluarea persoanei nu pot organiza misiunea de preluare a susnumitului

până la data de 10 iunie 2016, dată la care expiră măsura

arestării provizorii, astfel cum aceasta a fost dispusă prin

sentința penală nr. 142/PI din 12 mai 2016.

Analizând

actele și lucrările dosarului instanța de fond, a reținut

următoarele:

Prin

sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Timișoara, înregistrată pe rolul instanței de judecată la

data de 12 mai 2016, sub nr. x/59/2016, s-a solicitat, în baza art. 102 din

Legea nr. 302/2004, luarea măsurii arestării provizorii pe o

perioadă de 30 zile în vederea predării, față de persoana

solicitată A., având în vedere împrejurarea că față de

acesta s-a emis un mandat european de arestare de Judecătoria de

Primă Instanță Flandra de Vest, Secția Veurne Belgia, în Dosarul

nr. x/137/DD, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

Prin

sentința penală nr. 142/PI din 12 mai 2016 pronunțată de

Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în Dosarul nr. x/59/2016,

în baza art. 107 alin. (1) raportat la art. 103 alin. (5) și (6) din Legea

nr. 302/2004, republicată, a fost admisă sesizarea formulată de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

În

consecință, s-a dispus executarea mandatului european de arestare

emis la data de 25 aprilie 2016 de către Judecătoria de Primă

Instanță Flandra de Vest, Secția Veurne Belgia, în Dosarul nr. x/137/DD

pe numele persoanei solicitate A. și predarea acesteia către organele

judiciare din Belgia.

S-a constatat

că persoana solicitată a consimțit la predarea sa organelor

judiciare din Belgia și nu a renunțat la beneficiul regulii

specialității.

De asemenea,

s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 (treizeci)

de zile, începând cu data de 12 mai 2016, până la data de 10 iunie 2016,

inclusiv.

În baza art. 16

alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare avansate

de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 8

lit. b) și art. 5 alin. (3) din Protocolul privind stabilirea onorariilor

avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență

juridică în materie penală și cooperare judiciară

internațională în materie penală, s-a dispus plata sumei de 420

lei reprezentând onorariu avocat din oficiu, să fie virată din

fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați

Timiș.

În baza

acestei sentințe a fost emis mandatul de arestare nr. 63/PI//ME din data

de 12 mai 2016.

La data de 10

iunie 2016, prin adresa, Biroul Sirene România, a comunicat faptul că

persoana solicitată A. nu a putut fi preluată de

autoritățile belgiene, solicitând comunicarea unei decizii cu privire

la posibilitatea prelungirii stării de arest preventiv a susnumitului în

vederea predării către autoritățile din Belgia.

Prin adresa

emisă la aceeași dată, instanța de fond a solicitat

Inspectoratului General al Poliției Române - Centrul de Cooperare

Polițienească Internațională - Biroul Sirene să

comunice următoarele: motivele pentru care, potrivit art. 111 alin. (1)

din Legea nr. 302/2004 nu s-a procedat la predarea numitului A. în termen de 10

zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare;

dacă în condițiile art. 111 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 s-a

convenit o nouă dată pentru predarea numitului A. - și în caz

afirmativ - motivele pentru care nu a fost predat numitul A. în termen de 10

zile de la această nouă dată. Urmare a acestei adrese, Centrul

de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Sirene a

răspuns că autoritățile belgiene au solicitat prelungirea

perioadei de arest din cauza imposibilității de a duce la bun

sfârșit procedura de extrădare în termenul de arestare, ca urmare a

unor probleme administrative, fiind informați cu privire la data de 16

iunie 2016 ca dată a predării persoanei solicitate.

Făcând o

evaluare a înscrisurilor aflate la dosar, prima instanță a constatat

că termenele prevăzute de dispozițiile art. 111 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind predarea

persoanei solicitate, nu au fost respectate de către

autoritățile implicate, prima dată fixată pentru predare

fiind stabilită la 16 iunie 2016, după un interval mai mare de o

lună de la data când s-a dispus executarea mandatului european de

arestare, predarea persoanei și luarea măsuri arestării

preventive.

Prin urmare,

apreciind că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 111 alin.

(4) din Legea nr. 302/2004, prima instanță a dispus punerea în

libertate a persoanei solicitate.

Împotriva

acestei sentințe, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Timișoara a formulat contestație, arătând că,

deși, data convenită pentru predarea persoanei solicitate a fost

stabilită după expirarea termenului de arestare precizat prin

hotărârea de predare, în cauză, sunt incidente dispozițiile art.

103 alin. (10) din Legea nr. 304/20004 privind cooperarea judiciară

internațională în materie penală, republicată, termenul

maxim de arestare de 180 de zile, nefiind depășit.

Examinând

contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta nu

este fondată pentru motivele arătate în continuare.

Prin

sentința penală nr. 142/PI din 12 mai 2016 pronunțată de

Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în Dosarul nr. x/59/2016,

în baza art. 107 alin. (1) raportat la art. 103 alin. (5) și (6) din Legea

nr. 302/2004, a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Timișoara, dispunându-se executarea mandatului

european de arestare emis la data de 25 aprilie 2016 de către

Judecătoria de Primă Instanță Flandra de Vest, Secția

Veurne Belgia, în Dosarul nr. x/137/DD pe numele persoanei solicitate A.

și predarea acesteia către organele judiciare din Belgia.

Totodată,

s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile,

începând cu data de 12 mai 2016, până la data de 10 iunie 2016, inclusiv.

În baza

acestei sentințe a fost emis mandatul de arestare nr. 63/PI/ME din data de

12 mai 2016.

Din

conținutul adresei emisă de Biroul Național Sirene la data de 10

iunie 2016, rezultă că persoana solicitată

A. nu a putut fi

preluată de către autoritățile belgiene până la data

de 10 iunie 2016, data expirării măsurii arestării preventive

dispuse de instanța de judecată, prin sentința penală nr. 142/PI

din 12 mai 2016, acestea solicitând prelungirea arestării preventive a

persoanei solicitate, motivat de faptul că s-au aflat în imposibilitate de

a îndeplini procedura de extrădare în termenul de arestare, din motive

administrative, informând, totodată Biroul Național Sirene, cu

privire la data de 16 iunie 2016, ca dată de predare a persoanei

solicitate.

Analizând

actele dosarului, Înalta Curte constată că, între

autoritățile implicate în predarea persoanei solicitate, respectiv

Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul

Național Sirene și autoritățile belgiene, nu au fost

stabilite termenele prevăzute de art. 111 alin. (1) și (2) din Legea nr.

302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie

penală, prima dată stabilită pentru predarea persoanei

solicitate

A.,

fiind la 16 iunie 2016, după mai mult de o lună de la data când, prin

sentința penală nr. 142/PI din 12 mai 2016, s-a dispus executarea

mandatului european de arestare, predarea persoanei și luarea măsurii

arestării preventive.

Potrivit art.

111 alin. (4) din actul normativ anterior menționat, în

cazul în care sunt

depășite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana

în cauză să fie primită de către statul emitent, se va

proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest

fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat

european de arestare, bazat pe aceleași fapte.

În

aceste condiții, Înalta Curte constată că instanța de fond

a respins, în mod corect, sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Timișoara și a dispus punerea în libertate a persoanei solicitate A.,

întrucât nu au fost respectate termenele pentru predare, fără ca

acest motiv să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor

mandat de arestare bazat pe aceleași fapte.

Pentru

motivele mai sus arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca

nefondată,

contestația

declarată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara

împotriva sentinței penale nr. 170/PI din 10 iunie 2016 pronunțată

de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, privind persoana

solicitată A.

În temeiul art.

275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina

statului.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană

solicitată, în sumă de 400 lei, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondată, contestația declarată de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Timișoara împotriva sentinței penale nr. 170/PI din 10

iunie 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală,

privind persoana solicitată A.

Cheltuielile

judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană

solicitată, în sumă de 400 lei, se plătește din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 16 iunie 2016.