ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2366/2015

Decizia nr. 2366/2015

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin Sentința civilă nr. 1164 din 26 februarie 2014 pronunțată în Dosarul nr. x/30/2012**, Tribunalul Timiș a respins acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U. și V. și de intervenienții în nume propriu W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara și Inspectoratul de Poliție al Județului Timiș, având ca obiect drepturi bănești.

Împotriva sentinței de mai sus, au declarat recurs reclamanții, precum și intervenienții în nume propriu solicitând admiterea recursului, casarea în întregime a hotărârii atacate și pe cale de consecință rejudecând cauza în fond, admiterea acțiunii reclamanților prin care au solicitat acordarea ajutoarelor la ieșirea la pensie, în conformitate cu prevederile art. 20, alin. (1) și (2), Anexa VII a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice în anul 2011 și 2012 (actualizată) în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. referitor la introducerea recursului, când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.

În motivarea recursului recurenții au formulat 2 motive de casare, primul constând în invocarea eronată a excepției prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește cererea formulată de intervenientul GG. pe care instanța a considerat-o reală și a invocat-o în respingerea cererii de chemare în judecată, iar al doilea constând în incidența art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu privire la fondul cauzei.

Prin Decizia civilă nr. 9302 din 14 noiembrie 2014, Curtea de Apel Timișoara a admis recursul declarat de reclamantul A. în nume propriu și ca mandatar al reclamanților.

A modificat în parte sentința recurată în ceea ce îl privește pe intervenientul GG., în sensul că a respins excepția prescripției dreptului la acțiune și a respins cererea de intervenție formulată de acesta.

A menținut în rest dispozitivul sentinței.

Cale de atac a revizuirii

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A. în nume propriu și ca mandatar al revizuenților B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., HH., precum și al intervenienților în nume propriu W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF. și GG.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenții invocând contrarietatea de hotărâri, dintre Decizia nr. 9302/2014 a Curții de Apel Timișoara și Decizia nr. 3269/2012 a Curții de Apel București.

În motivarea cererii de revizuire se arată că prin Decizia nr. 3269/2012 a Curții de Apel București, într-o speță similară, având același obiect, s-a dat câștig de cauză reclamanților care au solicitat acordarea indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu, ori la trecerea în rezervă.

Prin întâmpinări, intimații au invocat excepția tardivității și excepția inadmisibilității cererii de revizuire, motivată atât prin prisma faptului că decizia a cărei revizuire se solicită nu evocă fondul, precum, și din perspectiva neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Analizând mai întâi admisibilitatea cererii de revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este inadmisibilă, nefiind întrunită ipoteza textului legal prevăzut de art. 322 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța are în vedere considerentele în continuare arătate:

În conformitate cu dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.

Din interpretarea logico-juridică a acestor prevederi legale rezultă că una dintre condițiile generale de admisibilitate a exercitării acestei căi extraordinare de atac este aceea, ca prin hotărârea vizată să se fi rezolvat fondul cauzei, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, față de cea care fusese aleasă până în acel moment.

Or, în cauză, prin decizia a cărei revizuire se solicită, instanța de recurs nu a evocat fondul cauzei, menținând soluția primei instanțe de respingere a acțiunii reclamanților ca nefondată. Situația, potrivit căreia, s-a admis recursul reclamanților, în ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiunea formulată de intervenientul GG., nu are relevanță asupra fondului cauzei, atâta vreme cât a fost respinsă pe fond cererea de intervenție, ca și acțiunea principală.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că și din perspectiva îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cererea de revizuire este inadmisibilă, având în vedere că decizia în raport de care se susține contrarietatea, este pronunțată într-un litigiu cu obiect similar, purtat între alte părți, prin urmare, nefiind întrunită tripla identitate de obiect, părți și cauză, pentru a ne afla în ipoteza normei procedurale menționate mai sus.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că cererea de revizuire nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 alin. (1) și 322 pct. 7 C. proc. civ., astfel încât o va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. în nume propriu și ca mandatar al revizuenților B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., HH., precum și al intervenienților în nume propriu W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF. și GG. împotriva Deciziei civile nr. 9302 din 14 noiembrie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 iunie 2015.

Procesat de GGC - CT