ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2081/2015

Decizia nr. 2081/2015

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr. x/3/2013, reclamanta Asociația A., în contradictoriu cu pârâtele Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane și Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est, a solicitat:

1) anularea Deciziei nr. 15418 din 26 noiembrie 2012 având ca obiect rezilierea contractului de finanțare nr. POSDRU/71/6.3/S/38494 și excluderea sa de la contracte sau subvenții finanțate de la buget prin POSDRU 2007 - 2013 timp de 2 ani;

2) anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 6241 din 18 februarie 2013;

3) prelungirea contractului în vederea realizării obiectivelor (indicatorilor) proiectului, potrivit art. 12 alin. (2) din contract;

4) obligarea pârâtelor la îndeplinirea obligațiilor contractuale în vederea efectuării plății Cererii de rambursare nr. 5;

5) obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 6126 din 03 octombrie 2014, Tribunalul București a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârâta OIRPOSDRU REGIUNEA SUD-EST și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reținând că, de esența delegării de atribuții este desesizarea delegantului, în sensul că, după emiterea deciziei administrative de delegare, delegantul nu mai poate exercita atribuția în cauză, iar delegatarul o va exercita în numele său propriu, ceea ce îi conferă calitatea de organ emitent al actului, cu toate consecințele ce rezultă din aceasta.

A reținut că, deși, din simpla lecturare a înscrisului care încorporează decizia anterior prezentată, rezultă că "organul emitent" al actului administrativ ar fi pârâta 2 din prezenta cauză (înscrisul conține, în antet, denumirea pârâtei 2, este semnat de directorul executiv al pârâtei 2 și are aplicată ștampila acestei pârâte), în realitate, în lumina celor arătate la pct. 11 - 13 de mai sus, pârâta 2 a exercitat atribuția privind rezilierea Contractului în numele și pe seama pârâtei 1, astfel că această ultimă autoritate publică are calitatea de autor nominal al actului.

S-a mai reținut că, prin raportare la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 și la faptul că pârâta 2 este o autoritate de rang central în sistemul autorităților publice, litigiile privind actele administrative tipice emise de această (categorie din care face parte și decizia administrativă vizată de primul petit în anulare al cererii introductive), sunt de competența curții de apel, ca instanță de contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 09 decembrie 2014.

2.2. Prin Sentința nr. 517 din 25 februarie 2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei promovate de reclamanta Asociația A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene prin MFP, Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud Est și cu intervenientul Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că emitentul actelor administrative contestate este Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Est (OIRPOSDRU REGIUNEA SUD-EST), împrejurare care, în raport de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, atrage competența materială a tribunalului de a soluționa cauza în primă instanță.

Curtea a apreciat că exercitarea atribuției privind rezilierea Contractului s-a făcut de către pârâtul OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est în nume propriu și nu în numele și pe seama pârâtului AM POSDRU.

În contextul în care legea nu califică Organismele Regionale Intermediare ca fiind autorități publice centrale sau locale, rămâne ca instanța să stabilească, în funcție de structura organizatorică, modul de subordonare și aria de competență, rangul acestor autorități, nefiind relevantă personalitatea juridică, ci capacitatea de drept administrativ, adică competența prevăzută de lege de a emite acte administrative.

Din acest punct de vedere, a constatat că Organismele Regionale Intermediare au atribuția de a implementa la nivel regional o serie de scheme pentru dezvoltarea resurselor umane, finanțate din fonduri europene, fiind deci organizate la nivel local, scopul legiuitorului fiind acela de a descentraliza aceste activități, aceste autorități având capacitate de drept administrativ, respectiv, având competența de a emite acte administrative, în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, în regim de putere publică. Prin urmare, în raport de competențele acestuia, pârâtul OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est este o autoritate publică asimilată autorităților locale.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal, având în vedere considerentele în continuare arătate:

Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est este instituție publică aflată în subordinea MMFES, care asigură, la nivel regional, aplicarea unitară a atribuțiilor delegate de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

În raport de competențele pe care le are, pârâtul OIRPOSDRU Regiunea Sud-Est se înfățișează ca o autoritate publică asimilată autorităților locale.

Împrejurarea că această autoritate exercită atribuțiile în temeiul Acordului de delegare de funcții, aprobat prin Ordinul M.M.F.E.S nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, nu este relevantă pentru determinarea competenței de soluționare a prezentei acțiuni, cât timp nici dispozițiile art. 10 alin. (1) și nici ale art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 nu disting, după cum actul supus cenzurii instanței de contencios administrativ este emis în baza competenței primare sau a unei competențe delegate autorității publice, decisiv sub acest aspect fiind rangul autorității publice emitente a actului administrativ contestat.

De altfel, prin delegarea competenței, autoritatea publică dobândește o capacitate administrativă proprie, astfel că în exercitarea atribuțiilor astfel dobândite autoritatea publică nu se înfățișează ca un simplu mandatar.

În această situație, pentru stabilirea instanței competente material să soluționeze prezentul litigiu, trebuie aplicate dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările, potrivit cărora, "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene (...) se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale".

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe Asociația A. în contradictoriu cu Ministerul Fondurilor Europene, Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea Sud-Est, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane și Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 mai 2015.

Procesat de GGC - CT