ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 269/2016

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Vest Oltenia și Ministerul Fondurilor Europene:

- anularea Deciziei nr. 254 din 09.01.2015 emisă în soluționarea contestației din 10.12.2014 împotriva scrisorii standard de informare a beneficiarului, emisă de OIRPOSDRU Sud-Vest Oltenia;

- anularea scrisorii standard de informare a beneficiarului emisă de OIRPOSDRU Sud-Vest Oltenia sub din 28.11.2014 aferentă contractului POSDRU;

- obligarea OIRPOSDRU Sud-Vest Oltenia la reîncadrarea cheltuielilor declarate neeligibile în categoria cheltuielilor eligibile și la validarea integrală a sumei solicitată prin cererea de rambursare, urmată de emiterea scrisorii standard de informare a beneficiarului în acest sens, cu consecința rămânerii fără obiect a cererii de restituire a sumei de 1.056.050,65 RON primită cu titlu de prefinanțare.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 2.401 din 29.09.2015, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și declinat competența în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că actele contestate nu emană de la autorități publice centrale, ci de la o autoritate regională - Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Vest Oltenia, având competență delegată de Ministerul Fondurilor Europene, ca succesoare în drepturi a MMFPSPV în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Prin urmare, în raport de competențele acestuia, Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud Vest Oltenia se înfățișează ca o autoritate publică asimilată autorităților locale și județene, astfel că litigiile privind anularea actelor emise de această autoritate care au ca obiect sume reprezentând finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene sunt de competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor, în primă instanță.

Împrejurarea că această autoritate a exercitat atribuțiile în temeiul Acordului de delegare de funcții, aprobat prin Ordinul M.M.F.E.S nr. 600/2008, cu modificările și completările ulterioare, nu este relevantă pentru determinarea competenței de soluționare a prezentei acțiuni, cât timp nici dispozițiile art. 10 alin. (1) și nici ale art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 nu disting după cum actul supus cenzurii instanței de contencios administrativ este emis în baza competenței primare sau a unei competențe delegate autorității publice, decisiv sub acest aspect fiind rangul autorității publice emitente a actului administrativ contestat.

Prin delegarea competenței, autoritatea publică dobândește o capacitate administrativă proprie, astfel că în exercitarea atribuțiilor astfel dobândite autoritatea publică nu se înfățișează ca un simplu mandatar.

În concluzie, art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 nu este aplicabil cauzei pentru determinarea competenței materiale de judecare a curții de apel, deoarece actul litigios nu emană de la o autoritate publică centrală, astfel că redevine incident art. 10 alin. (1) din același act normativ, care prevede competența de primă instanță a tribunalului administrativ-fiscal în cazul actelor administrative emise de o autoritate publică locală sau județeană.

2.2. Prin Sentința nr. 9.142 din 16 decembrie 2015, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București și a constatat ivit conflictul negativ de competență, înaintând dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

În argumentarea soluției de dezînvestire, tribunalul a reținut că prin scrisoarea standard de informare a beneficiarului emisă de OIRPOSDRU Sud-Vest Oltenia din 28.11.2014 s-a reținut că beneficiarul trebuie să restituie Autorității de management suma de 1.056.050,65 RON aferentă prefinanțării rămase de recuperat, pentru a se putea respecta prevederile contractului de finanțare.

În cauză este vorba despre creanțe fiscale cu o valoare de peste 1.000.000 RON, astfel încât nu prezintă relevanță rangul autorității emitente prevalând criteriul valoric, în baza căruia competența de soluționare revine curții de apel.

II. Soluția Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Prin acțiunea dedusă judecății, reclamanta A. a solicitat, în principal, anularea scrisorii standard de informare a beneficiarului din 28.11.2014 aferentă contractului POSDRU prin care a fost declarată cheltuială neeligibilă suma de 1.056.050,65 RON aferentă prefinanțării și a Deciziei nr. 254 din 09.01.2015 emisă în soluționarea contestației ambele acte fiind emise de către Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Înalta Curte reține că în procedura reglementată de O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau fondurilor publice naționale aferente acestora, în baza cărora au fost emise actele contestate, competența materială a instanței de contencios administrativ este stabilită exclusiv în raport de nivelul autorității publice care emite actul administrativ, în condițiile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004, așa cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 76/2012, fără a mai fi pusă în discuție valoarea și natura creanței în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (1) din lege, privind competența materială comună în materia contenciosului administrativ.

Însă, după cum bine a remarcat curtea de apel în motivarea soluției de declinare a competenței, în cauza de față nu sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1

1

) din Legea nr. 554/2004 deoarece obiectul acțiunii privește acte emise de Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Vest Oltenia care se înfățișează ca o autoritate publică asimilată autorităților locale, astfel că litigiile privind anularea actelor emise de această autoritate având ca obiect sume reprezentând finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene sunt de competența secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor, în primă instanță.

Ca atare, în speță fiind supuse cenzurii acte administrative emise de o autoritate publică locală, competența se va stabili în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, prin aplicarea criteriului rangului autorității emitente.

Față de toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (1) - alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Vest Oltenia și chematul în garanție Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 februarie 2016.

Procesat de ED