Decizia nr. 1488/2016 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — cale de atac împotriva sentinței nr. 88/2014 a Curții de Apel Bacău

Obiectul acțiunii Prin Cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/32 din 17 martie 2014 reclamantul Municipiul Piatra-Neamț a solicitat suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 22 octombrie 2013 până la pronunțarea primei instanțe pe fondul cauzei.

Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 88 din 24 iunie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, s-a admis cererea în materia contenciosului administrativ și fiscal privind pe reclamantul Municipiul Piatra-Neamț - reprezentat prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul A. și s-a dispus suspendarea executării Notei de constatare din 22 octombrie 2013, până la pronunțarea instanței pe fondul cauzei.

Recursul Împotriva acestei încheieri a formulat recurs pârâtul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu consecința respingerii cererii de suspendare ca neîntemeiată, arătându-se că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. S-a apreciat că, în mod greșit, instanța de fond a stabilit că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă, întrucât reclamantul nu a arătat elemente concrete ori împrejurări legate de starea de fapt și de drept care ar fi de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. S-a susținut că analiza argumentelor reclamantului este necesar a fi făcută sumar și în aparență pentru a stabili împrejurările ce relevă nevalabilitate actului, simpla afirmație că prin actul contestat emitentul acestuia a săvârșit erori și a ajuns la concluzii neîntemeiate, fără dovedirea acestora, neconstituind motiv esențial de reținere a existenței cazului bine justificat. De asemenea, s-a apreciat că reclamantul nu a dovedit nici faptul că prin executarea actului contestat ar fi iminentă producerea unui prejudiciu sau că aceasta ar conduce la imposibilitatea plăților angajate în derularea activității. În fine, a arătat recurentul că, în mod injust, prima instanță a apreciat că autoritățile statului puteau interveni în procedura de achiziție publică și să stopeze sau să semnaleze justiției încă de la început neregulile cu privire la licitația publică sau la criteriile de calificare, în opinia sa, Nota de constatare din 22 octombrie 2013 a cărei suspendare s-a solicitat fiind dovada că s-a procedat conform prevederilor legale și în acord cu convingerea judecătorului fondului. În drept, cererea de recurs s-a întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Apărările intimatei Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.

Procedura în fața instanței de recurs Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 2 decembrie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat. Prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 3 februarie 2016 s-a admis în principiu recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 88 din 24 iunie 2014 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Considerentele și soluția instanței de recurs Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a susținerilor pârâtei din întâmpinare și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum și în conformitate cu art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul este nefondat, în considerarea celor în continuare arătate. 6.1 Argumente relevante În fapt, prin Nota de constatare din 22 octombrie 2013 privind proiectul COD SMIS "Municipiul Piatra-Neamț - Inovație și Informatizare pentru cetățeni și mediul de afaceri", recepționată de Municipiul Piatra-Neamț din 23 octombrie 2013, cu privire la Contractul din 12 august 2011 încheiat cu SC B. SRL și la Contractul din 9 noiembrie 2011 încheiat cu SC C. SRL, Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale din cadrul A. a aplicat reclamantului o corecție financiară în proiectul menționat în sumă de 1.324.251,49 RON, compusă din: 1315013,49 RON corecție financiară aplicată Contractului din 9 noiembrie 2011 încheiat cu SC C. SRL privind furnizarea de produse IT și servicii de instalare (valoarea contractului fiind de 5.260.053,96 RON) și 9.238 RON corecție financiară de 5% aplicată Contractului din 12 august 2011 încheiat cu SC B. SRL pentru consultanță în managementul de proiect (valoarea contractului fiind de 186760 RON). Reclamanta a formulat contestație administrativă împotriva titlului de creanță reprezentat de Nota de constatare din 22 octombrie 2013. În drept, prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 s-au instituit proceduri speciale de suspendare a executării actului administrativ, proceduri prevăzute de art. 14 și art. 15 din lege, atât în faza procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din actul normativ indicat, cât și în faza sesizării instanței cu cererea de anulare a respectivului act administrativ. Actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate care, la rândul său, se bazează pe prezumția de autenticitate și de veridicitate, acest act administrativ constituind el însuși titlu executoriu. Art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7 a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond". Deci, cu alte cuvinte, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa în situația în care instanța va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiții: existența unui caz bine justificat și necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat. Cu privire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de recurs reține că judecătorul fondului s-a pronunțat exclusiv prin prisma dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, astfel că nu se poate reține o intruziune nepermisă în sfera acțiunii în anularea actului. Analizând hotărârea atacată, în raport de criticilor formulate, Înalta Curte constată că probele administrate în cauză oferă indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ și fac verosimilă iminența producerii unei pagube, dificil de reparat, în cazul particular supus evaluării. Înalta Curte constată că întotdeauna cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube sunt analizate în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, fiind lăsate la aprecierea judecătorului, care efectuează o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza împrejurărilor de fapt și de drept prezentate de partea interesată; acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube, în cazul particular supus evaluării. Cu privire la prima condiție legală - existența unui caz bine justificat - constată Înalta Curte, în acord cu hotărârea primei instanțe, că în cauză există o "îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ" în măsura în care neregulile reținute vizează exclusiv introducerea ca și criterii de selecție a unor condiții de experiență în ceea ce îl privește pe expertul de management și pe cel de implementare a proiectelor pe de o parte, și pe arhitectul de soluție pe de altă parte. Împrejurarea că aceste criterii sunt sau nu excesive urmează a fi tranșată de către instanța învestită cu soluționarea cauzei, în speță, Înalta Curte apreciind relevantă apărarea că autoritatea contractantă a luat măsuri reparatorii în procedura de achiziție care a dus la renunțarea la contestații din partea operatorilor economici. Cât privește îndeplinirea cerinței pagubei iminente, se impune a fi subliniat faptul că iminența prejudiciului nu trebuie dovedită cu certitudine absolută, ci este suficient, mai ales atunci când realizarea prejudiciului depinde de intervenția unui ansamblu de factori, ca acesta să poată fi prevăzut cu un grad de probabilitate suficient de mare, cum este cazul și în situația dedusă prezentei judecăți. Așadar, aprecierea instanței de fond, în sensul că prin executarea actului s-ar pierde studiile de fezabilitate, iar suspendarea executării actului este în interesul protejării destinației fondurilor europene, reprezintă un argument suficient pentru a se dispune măsura prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004, motiv pentru care vor fi înlăturate și criticile referitoare la neîndeplinirea condiției existenței pagubei iminente, în sensul art. 2 lit. ș) din același act normativ. 6.2 Temeiul legal al soluției adoptate în recurs În conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ., constatând că sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.