ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 145/2015

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 169 din data de 13 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul nr. 8117/95/2010, în baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.D.D., necăsătorit, fără antecedente penale, stagiu militar nesatisfăcut, administrator la SC K. SRL Târgu Jiu, 11 clase, la 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.; în baza art. 291 C. pen. a fost condamnat inculpatul M.D.D. la 2 ani închisoare; în baza art. 33 - 34 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului M.D.D. în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

ce s-au dispus a fi executate în condițiile art. 57 și art. 66 C. pen.; s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen.; în baza art. 88 C. pen. s-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 01 iunie 2010 la 01 octombrie 2010. În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.I.M., necăsătorit, fără antecedente penale, stagiu militar nesatisfăcut, administrator la SC O.P. SRL Târgu Jiu, la 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.; în baza art. 291 C. pen. a fost condamnat inculpatul B.I.M.

la 2 ani închisoare; în baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 a fost condamnat inculpatul B.I.M. la 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.; în baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 a fost condamnat inculpatul B.I.M. la 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.; în baza art. 33 - 34 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului B.I.M. în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

ce s-a dispus a fi executate în condițiile art. 57 și art. 66 C. pen.; s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen.; în baza art. 88 C. pen. s-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 01 iunie 2010 la 01 octombrie 2010. În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. a fost condamnat inculpatul T.E.V., căsătorit, cu antecedente penale, stagiu militar satisfăcut, fără ocupație, la 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.; în baza art. 289 rap. la art. 43 C. pen. din Legea nr. 82/1991 a fost condamnat inculpatul T.E.V.

la 3 ani închisoare; în baza art. 33 - 34 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului T.E.V. în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., ce s-a dispus a fi executate în condițiile art. 57 și art. 66 C. pen.; s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen.; în baza art. 88 C. pen. s-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 01 iunie 2010 la 13 octombrie 2010. În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41, 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul A.A.R., necăsătorit, fără antecedente penale, stagiu militar nesatisfăcut, președinte SC D.F.L.

SRL București, studii superioare, la 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.; s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen.; în baza art. 88 C. pen. s-a dedus reținerea de 24 de ore din 03 iunie 2010 și arestul preventiv de la 11 iunie 2010 la 01 octombrie 2010. În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41, 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul A.I.L., căsătorit, 1 copil minor, fără antecedente penale, stagiu militar nesatisfăcut, administrator al SC S.P. SRL Râmnicu Vâlcea, studii medii, la 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.; s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

pe durata prev. de art. 71 C. pen.; în baza art. 88 C. pen. s-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 09 iunie 2010 la 01 octombrie 2010. În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41, 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul S.E., necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, administrator SC A.B.T. SRL București, studii superioare, la 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.; s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen.; în baza art. 88 C. pen. s-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 10 iunie 2010 la 01 octombrie 2010. În baza art. 26 rap.

la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41, 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul P.A.M., necăsătorit, stagiu militar nesatisfăcut, fără ocupație, studii superioare, la 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.; s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen.; în baza art. 88 C. pen. s-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 10 iunie 2010 la 01 octombrie 2010. În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41, 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul E.V., necăsătorit, fără antecedente penale, stagiu militar nesatisfăcut, consilier achiziții la SC M.O.

SRL București, studii superioare, la 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.; s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen.; în baza art. 88 C. pen. s-a dedus reținerea și arestul preventiv de la 01 iunie 2010 la 01 octombrie 2010. S-a dispus comunicarea prezentei sentințe penale după rămânerea definitivă a acesteia la Oficiul Național al Registrului Comerțului; s-a dispus anularea actelor false. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. combinat cu art. 1451 C. proc. pen. s-a dispus luarea față de inculpații M.D.D., B.I.M., T.E.V., A.A.R., A.I.L., S.E., P.A.M.

și E.V. a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței; în baza art. 145 1 C. proc. pen. rap. la art. 145 alin. (1 1 ) și alin. (1 2 ) C. proc. pen. s-a dispus ca pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței, inculpații M.D.D., B.I.M., T.E.V., A.A.R., A.I.L., S.E., P.A.M. și E.V. să respecte următoarele obligații: să se prezinte la instanță ori de câte ori sunt chemați; să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, respectiv Postul de Poliție al Comunei Popești, județul Vâlcea pentru inculpații M.D.D. și B.I.M.; Poliția Localității Popești Leordeni pentru inculpatul A.A.R.; Poliția Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru inculpatul A.I.L.; Poliția Sector 5 a Municipiului București pentru inculpații S.E.

și P.A.M.; Poliția Sector 6 a Municipiului București pentru inculpatul E.V. și Postul de Poliție al Comunei Bălănești, județul Gorj pentru inculpatul T.E.V.; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme; să nu comunice între ei direct sau indirect nici cu celelalte persoane cercetate în cauză sau cu martorii din prezentul dosar. în baza art. 145 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenția celor 8 inculpați că, în caz de încălcare cu rea credință a măsurilor sau obligațiilor ce le revin, se va lua față de ei măsura arestării preventive. S-au admis acțiunile civile promovate în cauză de părțile civile statul român - A.N.A.F.

București - D.G.F.P. Gorj și SC A.L. IFN București și a fost obligat inculpatul B.I.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC. K. SRL Bălănești, la plata către Statul Român - A.N.A.F. București - D.G.F.P. Gorj a sumei de 1.215.810 lei reprezentând despăgubiri civile cu penalitățile și dobânzile aferente, până la achitarea integrală a debitului; s-a constatat că partea responsabilă civilmente SC. O.P. SRL Târgu Jiu a fost radiată din Oficiul Național al Registrului Comerțului la data de 16 iunie 20120, ca urmare a închiderii procedurii falimentului și radierea debitorului; au fost obligați inculpații M.D.D., B.I.M., T.E.V., A.A.R., A.I.L., S.E., P.A.M. și E.V. în solidar cu SC. K. SRL Bălănești la plata către partea civilă SC.

A.L. IFN SA București a sumelor de 543.639 lei, cu T.V.A inclus, reprezentând restanțe la momentul rezilierii contractelor și 692.537 euro (fără T.V.A.) reprezentând capital rămas de plată și dobânda. Au fost obligat inculpații M.D.D., B.I.M., T.E.V., A.A.R., A.I.L., S.E., P.A.M. și E.V. la câte 2.000 lei cheltuieli judiciare statului, în această sumă fiind inclus și onorariul apărătorilor din oficiu ce a fost avansat în cursul procesului penal, din fondurile M.J.L.C. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 837/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, au fost trimiși în judecată inculpații M.D.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

și art. 291 C. pen. cu aplic. art. 33 - 34 C. pen.; B.I.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, uz de fals și evaziune fiscală, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., art. 291 C. pen. și art. 9 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 33 - 34 C. pen.; T.E.V. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la înșelăciune și fals intelectual, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și art. 289 C. pen. rap. la art. 43 din Legea nr. 82/1991 cu aplic. art. 33 - 34 C. pen.; A.A.R. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; A.I.L. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; S.E. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; P.A.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și E.V. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. S-a reținut că prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, SC A.L. IFN SA București a solicitat efectuarea de cercetări față de inculpatul B.I.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și abuz de încredere, constând în faptul că în cursul anului 2009, în calitate de administrator al SC O.P. SRL, a încheiat două contracte de leasing financiar pentru o stație de betoane și trei utilaje folosite în domeniul construcțiilor, 2 două buldoexcavatoare și un încărcător frontal, fără să mai achite ratele la termenele scadente și refuzând sistematic să predea bunurile sus-amintite. Printr-o altă plângere adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, SC A.L.

IFN SA București a solicitat efectuarea de cercetări față de inculpatul M.D.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și abuz de încredere, costând în faptul că în cursul anului 2009, în calitate de administrator al SC K. SRL Bălănești, Gorj a încheiat un contract de leasing financiar pentru obținerea unui excavator pe șenile și a unei stații de betoane, fără să mai achite ratele la termenele scadente și refuzând sistematic să predea aceste bunuri. Fiind vorba de aceeași parte vătămată și același mod de săvârșire a infracțiunilor și având în vedere înțelegerea stabilită între inculpați, pentru o mai bună înfăptuire a justiției, prin rezoluția din 28 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj s-a dispus conexarea dos.

nr. 2/P/2010 la dos. nr. 837/P/2009. Fiind efectuate cercetări, s-a constatat că aspectele sesizate se confirmă, reținându-se următoarea situație de fapt: La sfârșitul anului 2008, inculpatul A.I.L. (zis O.), prin intermediul numiților I.B. și I.R. din Râmnicu Vâlcea, i-a cunoscut pe inculpații B.I.M. și M.D.D. din comuna Popești, jud. Vâlcea, despre care știa că sunt administratorii unor societăți comerciale cu o activitate și cifră de afaceri foarte mare, cărora le-a propus să achiziționeze în sistem leasing utilaje folosite în domeniul construcțiilor, utilaje ce urmau a fi valorificate ulterior, în mod fraudulos, în vederea obținerii unor câștiguri substanțiale. În acel moment, atât inculpatul A.I.L., cât și inculpații B.I.M.

și M.D.D. aveau cunoștință că activitatea comercială a celor două societăți, evidențiate în balanța contabilă și situațiile financiare anuale, nu reflectă realitatea. Documentele contabile de SC O.P. SRL și SC K. SRL fuseseră întocmite în fals de inculpatul T.E.V. ce avea pregătire de specialitate (economist) și cunoștea ce indicatori financiari trebuie îndepliniți pentru ca cele două firme să obțină un punctaj mare la verificarea dosarelor de către societățile de leasing. În urma expertizelor grafoscopice efectuate în cauză, s-a stabilit cu certitudine că bilanțurile contabile au fost semnate de inculpatul T.E.V., în numele administratorilor. Din declarațiile experților contabili V.N.V. și B.D., rezultă că aceștia nu aveau atribuții să verifice evidența contabilă, activitatea comercială desfășurată, ci doar corespondența datelor înscrise în balanță cu cele din bilanț.

Alte mijloace de probă care dovedesc întocmirea în fals de către inculpatul T.E.V. a situațiilor financiare anuale și semestriale pentru cele două societăți sunt procesele-verbale de constatare nr. 700793 din 14 aprilie 2010 și nr. 700786 din 14 aprilie 2010, întocmite de Garda Financiară Gorj. S-a stabilit că inculpatul T.E.V. s-a ocupat de evidența contabilă a SC O.P. SRL și a SC K. SRL și înainte de a fi preluate de inculpații B.I.M. și M.D.D. Inculpatul T.E.V. a asistat personal la preluarea celor două societăți de către inculpații B.I.M. și M.D.D. și a fost de acord ca, ulterior, sediul social al SC K. SRL să fie stabilit la domiciliul său din com. Bălănești, jud. Gorj. Anterior, aceste societăți au aparținut unor persoane apropiate lui T.E.V.

și numitului S.G., iar după preluarea lor de inculpații B.I.M. și M.D.D., acesta a efectuat acte de evidență contabilă și a întocmit alte documente în numele celor două societăți (contracte de muncă, decizii de încetare a activității, state de plată, salarii etc). Având acordul inculpaților B.I.M. și M.D.D. de a achiziționa în sistem leasing utilaje folosite în domeniul construcțiilor, în baza documentelor false, inculpatul A.I.L. l-a contactat pe inculpatul A.A.R. (zis F. sau P.) din București, care avea cunoștințe și putea să intermedieze obținerea de finanțări de la societățile de leasing. În discuția pe care inculpatul A.I.L. a purtat-o cu inculpatul A.A.R., i-a spus că el controlează cele două societăți comerciale, chiar dacă administratorii acestora sunt M.D.D.

și B.I.M. Tot atunci, cei doi au stabilit ca banii de avans pentru utilajele ce urmau să fie achiziționate, să fie achitați de inculpatul A.A.R., iar bunurile astfel obținute, să fie împărțite în mod egal în funcție de valoarea lor. în urma acestei înțelegeri, inculpatul A.A.R. l-a contactat pe inculpatul E.V., angajat ca agent de vânzări la SC P. SRL București, societate specializată în vânzarea de utilaje, căruia i-a cerut sprijinul în vederea obținerii de finanțare pentru achiziții de utilaje. S-a stabilit că dosarele conținând documentele necesare obținerii finanțării au fost date de inculpatul A.A.R. inculpatului E.V., care la rândul său, le-a înaintat la SC A.L. IFN SA București, societate care făcea parte din același grup cu SC P. SRL București.

Din acest moment, între inculpatul A.A.R. și inculpatul A.I.L. au existat mai multe întâlniri, atât în București, cât și în Râmnicu Vâlcea și Pitești, ocazie cu care cei doi și-au predat reciproc documentele necesare pentru firma de leasing, în vederea obținerii finanțării. Inițial, inculpații, prin intermediul SC O.P. SRL, au solicitat achiziționarea în sistem leasing a 6 utilaje (3 buldoexcavatoare, 1 încărcător frontal și 2 mini-excavatoare), fiind emisă în acest sens factura proformă nr. 027 din 20 februarie 2009, în valoare de 416.559,5 euro. De asemenea, prin SC K. SRL s-a solicitat achiziționarea a 2 utilaje (excavator pe șenile și greder), fiind emisă factura proformă nr. 026 din 20 februarie 2009, în valoare de 332.134,95 euro.

Ulterior, inculpatul A.A.R. a fost contactat de numitul M.V., administrator al SC B.M.P. SRL, prin intermediul numitului B.E., care i-au propus achiziționarea unor stații de betoane ce urmau a fi valorificate. Dându-și seama că aceste bunuri pot fi valorificate mai ușor (direct către dealer SC B.M.P. SRL sau la producătorul din Germania), iar sumele obținute erau mai mari decât cele rezultate din vânzarea utilajelor, inculpații A.A.R. și A.I.L. au luat hotărârea să renunțe la o parte din utilaje, pentru care se eliberaseră facturi proforme și să achiziționeze aceste stații de betoane. Tot atunci cei doi, au stabilit că, ulterior achiziționării, utilajele să fie preluate și valorificate de inculpatul A.I.L., iar cele două stații de betoane să fie preluate de inculpatul A.A.R.

În acele împrejurări, inculpatul A.A.R., prin intermediul numitului B.E., l-a contactat pe inculpatul E.V., căruia i-a cerut să facă demersurile necesare astfel încât finanțarea celor două stații de betoane să se facă de SC A.L. IFN SA București prin SC P. SRL București, întrucât nu se putea face direct cu SC B.M.P. SRL, com. Balcani, jud. Bacău, această societate nefăcând parte din grupul de firme de mai sus. De reținut este că SC B.M.P. SRL Bacău era singura societate care poate comercializa astfel de stații de betoane pe teritoriul României, fiind unic distribuitor. Inculpatul E.V. a fost de acord cu propunerea inculpatului A.A.R. și a obținut finanțarea celor 2 stații de betoane prin SC P. SRL București, iar pentru această activitate a fost remunerat de inculpatul A.A.R.

cu suma de 8.500 euro. Astfel, la data de 06 martie 2009, atât SC O.P. SRL, cât și SC K. SRL au obținut finanțarea de la SC A.L. IFN SA București, fiind încheiate contractele de leasing financiar nr. 090306AE03 și nr. 090306AE04 (cu SC O.P. SRL) și nr. 090306AE01 (cu SC K. SRL). Neavând sumele de bani necesare achitării avansului pentru utilajele menționate mai sus, inculpatul A.A.R. l-a contactat pe numitul M.S. căruia i-a propus să participe la activitatea infracțională, în sensul că acesta urma să depună banii de avans (aprox. 80.000 euro) și astfel să obțină cotă parte din valorificarea stațiilor. În discuția pe care a avut-o cu numitul M.S., inculpatul A.A.R. i-a spus că din vânzarea stațiilor către dealerul SC B.M.P.

SRL, primesc 70% din valoarea acestora, întrucât 30% îi revenea numitului M.V., administrator al SC B.M.P. SRL, unicul distribuitor al stațiilor de betoane pe teritoriul României. Din cei 70%, inculpatul A.A.R. urma să primească 15%, B.E. 15%, iar diferența îi revenea numitului M.S. Ulterior numitul M.V. i-a oferit inculpatului A.A.R. doar 5% din valoarea stațiilor și în aceste condiții numitul M.S. nu a mai dorit să participe în mod direct la această afacere ilegală. În aceste împrejurări, neavând bani pentru plata avansului, inculpatul A.A.R. i-a cooptat în această activitate infracțională pe inculpatul S.E. (zis M.), administrator la SC A.B.T. SRL și inculpatul P.A.M. (zis E.), cărora le-a propus să garanteze cu bunuri imobile proprii împrumuturile pentru obținerea sumelor de bani necesare avansului.

Pentru acest ajutor, inculpatul A.A.R. le-a promis inculpaților S.E. și P.A.M. cote părți din sumele obținute în urma valorificării stațiilor de betoane. Inculpații S.E. și P.A.M. au fost de acord cu propunerea lui A.A.R. și au garantat împrumutul sumei de 85.000 euro de la numitul M.S. cu un imobil în construcție și terenul aferent amplasate în orașul Târgu Măgurele. Pentru a da o tentă de legalitate acestui împrumut între P.A.M. și T.V.G. (persoană apropiată numitului M.S.) a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare, promitentul-cumpărător achitând 85.000 euro. Acești bani au fost folosiți de inculpați pentru achitarea avansului necesar achiziționării utilajelor de SC K. SRL. Suma nu a fost depusă prin conturile SC K. SRL, ci prin intermediul lui SC T.O.

SRL București, fiind încheiat în acest sens un contract de cesiune de creanță. Inculpații M.D.D. și A.I.L. s-au prezentat în București în data de 27 martie 2009 în vederea semnării documentelor de livrare a excavatorului pe șenile. Cei doi inculpați s-au întâlnit cu inculpatul A.A.R. și s-au deplasat la locuința lui P.A.M., unde inculpatului M.D.D. i s-a oferit obiecte de îmbrăcăminte pentru a fi mai prezentabil și a crea convingerea angajaților firmei de leasing că este un prosper om de afaceri. De aici, M.D.D. însoțit de inculpații A.A.R. și A.I.L., precum și de martorul T.B.F., s-au deplasat la sediul SC P. SRL București, unde au fost așteptați de inculpatul E.V. În sediul firmei a intrat doar inculpatul M.D.D.

însoțit de inculpatul E.V., semnând documentele de livrare a excavatorului pe șenile, însă utilajul nu a fost ridicat în ziua respectivă. În aceeași zi inculpații M.D.D., E.V., A.A.R. și martorul T.B.F. s-au deplasat cu autoturismul lui E. în Bacău la sediul SC B.M.P. SRL, unde au purtat discuții și semnat documentele de acceptare și livrare a stației de betoane cu numitul M.V. Tot la sediul acestei firme și-a făcut apariția și B.E., care a participat la toate discuțiile referitoare la vânzarea stației. Inculpatul M.D.D. a semnat toate documentele privind livrarea, dar stația de betoane nu a fost ridicată în aceeași zi. La data de 14 aprilie 2009, inculpatul M.D.D. împreună cu inculpatul A.I.L.

au ridicat de la SC P. SRL București excavatorul pe șenile cu autotrenul condus de D.V. și l-au transportat în parcarea Restaurantului "R." din apropierea Bucureștiului, unde au fost așteptați de I.B., căruia i-au dat cheia utilajului. De acolo, inculpatul M.D.D. a plecat spre Râmnicu Vâlcea cu I.B., iar pe drum, acesta din urmă i-a oferit suma de 400 lei, reprezentând ajutorul dat de acesta la obținerea utilajului. Pe parcursul urmăririi penale, acest utilaj a fost identificat de organele de poliție în Cariera de Exploatare Minieră Z., fiind în proprietatea SC T.I. SA București. În ceea ce privește stația de betoane, aceasta a fost ridicată de la SC B.M.P. SRL în data de 06 aprilie 2009 de transportatorul A.C., în baza împuternicirii emise de inculpatul M.D.D.

Conform înțelegerii dintre inculpații M.D.D., A.A.R., S.E., P.A.M. și numitul M.V., stația de betoane a fost transportată spre producător în Germania, respectiv N.G.F., unde urma a fi valorificată, documentele de transport fiind întocmite cu justificarea "recalibrare", deși aceasta era nouă. Martorul A.C. a transportat stația de betoane până în apropierea graniței de vest, Vama Vârșand, jud. Arad, unde i-a așteptat pe inculpații A.A.R. și P.A.M. pentru a-i da numerele de înmatriculare provizorii de stație pe care cei doi le luaseră din Germania, întrucât cele vechi expiraseră. La trecerea frontierei s-a constatat că stația de betoane avea o masă mare și autovehiculul a depășit capacitatea maximă admisă pe axe, motiv pentru care A.C.

a fost sancționat contravențional și nu a mai putut continua transportarea stației spre Germania, lăsând-o în parcarea unui peco, în posesia inculpaților A.A.R. și P.A.M.. Inculpatul A.A.R. a contactat ulterior un alt transportator de la SC S.T. SRL Cluj pe care l-a plătit cu suma de 5000 euro să transporte stația la F. (Germania). Aici cei doi inculpați au discutat cu reprezentanții societății N.G.F. și în înțelegere cu aceștia au facturat stația prin SC A.B.T. SRL, administrată de inculpatul S.E., factura fiind trimisă prin fax de acesta. Ulterior, reprezentanții N.G.F. au solicitat înlocuirea facturii ce viza livrarea stației cu o altă factură care să ateste vânzarea de profile metalice. În acest sens, inculpații A.A.R.

și P.A.M., precum și martorul T.B.F. s-au deplasat în Germania unde inculpatul P.A.M. a întocmit o factură în numele SC A.B.T. SRL privind livrarea de profile metalice către N.G.F. pentru a ascunde vânzarea stației de betoane. Stația a fost facturată la 50% din valoare, deși era nouă, iar banii au fost trimiși în contul SC A.B.T. SRL de către N.G.F., respectiv 113.500 euro. Această sumă a fost transferată în contul de lei al SC A.B.T. SRL București deschis la P.B. și la data de 24 aprilie 2010 s-au virat în contul lui P.A.M. 436.720 lei, motivând încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare. Diferența până la 113.500 euro a fost ridicată în numerar de către S.E. Valoarea excavatorului pe șenile finanțat de SC A.L.

IFN SA București, pentru SC K. SRL este de 129.000 euro, iar valoarea stației de betoane valorificate de inculpați în Germania este 275.000 euro. În ceea ce privește achiziționarea utilajelor de către SC O.P. SRL, se reține următoarea situație de fapt: La plata avansului au fost folosiți o parte din banii livrați de societate din Germania către SC A.B.T. SRL (aprox. 80.000 euro), iar diferența a fost obținută de inculpații P.A.M. și S.E. printr-un împrumut acordat de S.A. Deoarece pe conturile SC O.P. SRL era instituită poprire de organele fiscale pentru diferite debite neachitate către bugetul de stat, inculpatul P.A.M. a trimis prin mandat poștal din București în Mun. Târgu Jiu suma de 34.000 lei inculpatului A.I.L.

ce a fost folosită la achitarea respectivelor debite în vederea deblocării conturilor pentru a se putea efectua tranzacțiile urmărite prin activitatea infracțională desfășurată. În cursul lunii mai 2009 inculpatul B.I.M., în înțelegere cu inculpatul A.I.L., s-au deplasat în București la sediul SC P. SRL București, unde erau așteptați de inculpații A.A.R. și E.V. Ca și în situația lui M.D.D., inculpatul B.I.M. a primit din partea lui A.I.L. (zis O.) un costum nou de haine pentru a crea convingerea reprezentanților firmei de leasing că este un prosper om de afaceri. În sediul SC P. SRL București a intrat inculpatul B.I.M. însoțit de inculpatul E.V., primul semnând documentația privind livrarea utilajelor de construcție (2 buldoexcavatoare și 1 încărcător frontal), fără însă a proceda la ridicarea efectivă a acestora.

La data de 18 mai 2009 de la sediul SC P. SRL București, inculpații B.I.M. și A.I.L. au ridicat un buldoexcavator având drept scop valorificarea sa. Utilajul respectiv a fost dus într-un depozit din loc. Popești Leordeni, iar ulterior a fost vândut de cei doi inculpați. Celelalte două utilaje (1 buldoexcavator și 1 încărcător frontal) au fost lăsate drept garanție de inculpații A.I.L., S.E., P.A.M. și A.A.R. numitului M.S. pentru suma de 85.000 euro ce le fusese împrumutată anterior de acesta și folosită la achitarea avansului în cazul SC K. SRL. Numitul M.S. a declarat că cele 2 utilaje le-a lăsat spre depozitare la punctul de lucra al SC V.T. SRL din loc. 1 Decembrie 1918, numitului C.B., iar ulterior aceste bunuri au fost ridicate de societatea de leasing.

Pe parcursul urmăriri penale s-a stabilit că doar încărcătorul frontal a fost identificat și ridicat de societatea finanțatoare, nu și buldoexcavatorul, care în prezent nu a fost recuperat. La data de 12 iulie 2009, inculpații B.I.M. și A.I.L. s-au deplasat în jud. Bacău la sediul SC B.M.P. SRL, unde au întocmit documentele pentru livrarea stației de betoane. O parte din aceste documente au fost semnate de inculpatul B.I.M., iar celelalte au fost semnate în numele acestuia de inculpatul A.I.L., primul refuzând să mai continue activitatea infracțională. Conform înțelegerii dintre inculpații A.A.R., S.E., P.A.M. și numitul M.V., cei trei inculpați împreună cu martorul T.B.F. s-au deplasat la sediul firmei producătoare din Germania pentru a discuta condițiile preluării stației, întrucât existau neînțelegeri cu privire la comisioanele ce urmau a fi primite de M.V.

și B.E.. Inculpatul P.A.M. împreună cu martorul T.B.F. s-au reîntors în țară pentru a întocmi documentele necesare livrării stației de betoane în Germania. Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că stația de betoane a fost ridicată la data de 13 iulie 2009 de la SC B.M.P. SRL de către transportatorul P.I., în baza unei împuterniciri date de inculpatul B.I.M.. Acesta a lăsat stația într-o parcare de lângă Mun. Brașov și de acolo a fost preluată de alt conducător auto aparținând SC S.T. SRL care a transportat-o în Germania la N.G.F. În Germania șoferul SC S.T. SRL Cluj, P.C. a fost așteptat de inculpații A.A.R. și S.E. care au negociat cu reprezentanții N.G.F. valorificarea stației obținând în schimbul acesteia suma de 157.500 euro, deși valoarea ei reală era 260.000 euro.

Pentru a ascunde vânzarea stației, inculpatul P.A.M. a întocmit factura fiscală nr. 105 din 16 iulie 2009 ce atestă vânzarea a trei sortimente de pofile metalice, iar inculpatul A.A.R. a completat în fals o scrisoare de transport (CMR) ce atesta transportul profilelor metalice de la Brașov către Germania. Suma de 157.500 euro a fost virată în contul SC A.B.T. SRL, administrată de inculpatul S.E., în 4 tranșe (primele 3 tranșe de câte 40.000 euro, iar cea de-a patra 29.5000 euro), în perioada 22 iulie - 3 august 2009. Din contul de euro de la P.B. al SC A.B.T. SRL, suma a fost transferată în contul de lei al aceleiași firme și virată prin ordinele de plată din 24 iulie 2009 și 05 august 2009 în contul SC S.A.S.

SRL, de la care, contra unui comision de 3%, inculpatul S.E. a reprimit suma în numerar. Pentru a se putea realiza inițial acest transfer, inculpatul S.E. a primit de la SC S.A.S. SRL factura fiscală nr. 103 din 15 iunie 2009, ce atesta în mod nereal vânzarea de fier pentru construcții, în valoare totală de 487.804,8 lei. Suma de bani rezultată din valorificarea celei de-a doua stații de betoane a fost împărțită între inculpații S.E., P.A.M., A.A.R., A.I.L. și E.V., dar fără a se putea stabili cota parte a fiecăruia, declarațiile lor fiind contradictorii cu privire la acest aspect. Pe CD-ul predat organelor de poliție de către inculpatul A.A.R., fișierul nr. 3 conține o înregistrare audio-video a unei discuții purtate de acesta cu inculpatul E.V.

În timpul acestei discuții, purtate în autoturism, inculpatul E.V. primește de la A.A.R. suma de 5.000 euro (10 bancnote de 500 euro), reprezentând ajutorul dat acestuia pentru achiziționarea ilegală a utilajelor și a celor 2 stații de betoane. Astfel, instanța de fond a constatat că, în drept, faptele inculpatului M.D.D., în descrierea de mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și art. 291 C. pen.; faptele inculpatului B.I.M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune, uz de fals și evaziune fiscală, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., art. 291 C. pen.

și art. 9 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005; faptele inculpatului T.E.V. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la înșelăciune și fals intelectual, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și art. 289 C. pen. rap. la art. 43 din Legea nr. 82/1991; faptele inculpaților A.A.R., S.E., P.A.M., A.I.L. și E.V. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

În legătură cu infracțiunea de evaziune fiscală pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.I.M., prima instanță a reținut că prin rezoluția din 01 iunie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, s-a dispus conexarea dosarelor nr. 258/P/2010, 259/P/2010 și 260/P/2010, privind plângerea formulată de Garda Financiară Gorj împotriva inculpatului B.I.M., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală la dos. nr. 837/P/2009 în care același inculpat era cercetat pentru fapta de înșelăciune. Față de inculpatul B.I.M. s-a început urmărirea penală pentru infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 la data de 01 iunie 2010. Pe parcursul urmăririi penale s-a reținut că acest inculpat, în calitate de administrator al SC O.P.

SRL, nu a evidențiat în contabilitatea firmei operațiunile comerciale desfășurate privind aprovizionări de mărfuri din spațiul intracomunitar, cât și vânzarea unor materiale de construcții și prestarea de servicii către societăți comerciale din Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Hunedoara, creând un prejudiciu bugetului consolidat al statului, în sumă de 1.215.810 lei (conform proceselor-verbale de control nr. 891 din 29 ianuarie 2010 și 4603 din 14 mai 2010, întocmite de Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj). Din verificările efectuate la agenții economici care au înregistrat în contabilitate facturi fiscale emise de SC O.P. SRL, a rezultat că aceste activități comerciale s-au desfășurat, în realitate, efectuându-se plățile reprezentând contravaloarea mărfurilor furnizate sau serviciile prestate de către SC O.P.

SRL, societate care nu și-a înregistrat, însă în contabilitate veniturile. Din actele de control efectuate de organele abilitate a rezultat faptul că în evidențele contabile ale SC O.P. SRL nu a fost evidențiată nicio operațiune comercială și, implicit, nici un venit obținut creându-se astfel prejudiciul menționat bugetului consolidat al statului, reprezentând impozitul pe profit și TVA. De asemenea, la Dosarul penal nr. 837/P/2009 a fost conexat și Dosarul nr. 257/P/2010 în care Garda Financiară Gorj a sesizat săvârșirea infracțiunii prev. de art. 43 din Legea nr. 82/1991 de către B.D., constând în aceea că în calitate de expert contabil acesta a vizat situația financiară anuală pentru anul 2007 a SC K. SRL, care conținea date nereale.

Săvârșirea acestei infracțiuni a fost reținută în sarcina inculpatului T.E.V., iar față de numitul B.D. s-a dispus neînceperea urmăririi penale având în vedere că acesta a verificat doar dacă datele din bilanțul contabil corespund cu cele din balanța de verificare. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute în dispozițiile art. 72 C. pen. atitudinea relativ sinceră avută de aceștia în timpul procesului penal, lipsa antecedentelor penale și bineînțeles, împrejurarea că aceștia au copii minori în întreținere. împrejurarea că inculpații au recunoscut formal săvârșirea infracțiunilor și nu au antecedente penale, nu conduce automat, s-a arătat de către prima instanță, având în vedere natura, gravitatea faptelor săvârșite și prejudiciul creat la reținerea circumstanțelor atenuante exemplificativ prev. de art. 74 C. pen.

Cu toate acestea, instanța de fond și-a format convingerea că se impune condamnarea inculpaților pentru infracțiunile deduse judecății, cu aplicarea art. 41 - 42 și art. 33 - 34 C. pen., după caz, la pedeapsa închisorii cu orientare spre minimul special, apreciind că și în acest mod poate fi atins scopul educativ, preventiv și punitiv al pedepsei. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a constatat că se impune, în temeiul art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 - 999 și urm. vechiul C. civ., admiterea acțiunilor civile promovate în cauză de Statul Român și SC. A.L. IFN SA București, așa cum au fost formulate, fiind conturat în mod evident aspectul că faptele ilicite ale inculpaților, efortul lor conjugat au creat prejudiciul material ce se impune a fi reparat bănește; de asemenea, s-a apreciat că efortul conjugat al inculpaților a creat SC.

A.L. IFN SA București prejudiciul menționat în adresele înaintate, motiv pentru care aceștia au fost obligați în solidar la plata întregii sume solicitate. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, partea civilă A.N.A.F. București, prin Direcția Finanțelor Publice Gorj, cât și inculpații M.D.D., B.I.M., T.E.V., A.I.L., S.E., P.A.M., E.V. și A.A.R. Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a solicitat desființarea sentinței și rejudecarea cauzei, arătând că pentru inc. T.E.V. instanța de fond a reținut o greșită încadrare juridică a faptei, deoarece, fiind vorba de mai multe acte materiale comise de inculpat, era necesară reținerea săvârșirii infracțiunii de fals la legea contabilității în forma continuată prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen., actele materiale fiind comise în baza unei rezoluții infracționale unice.

Un alt motiv de apel a fost acela că prima instanță ar fi trebuit să rețină față de fiecare inculpat circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 C. pen., iar față de toți inculpații cauzei a stabilit pedepse mult prea blânde. De asemenea, latura civilă a cauzei a fost greșit soluționată, fiind obligați inculpații B. și M. în solidar la plata întregii sume către partea civilă SC A.L. IFN SA București, deși aceștia sunt autorii propriilor fapte de înșelăciune iar instanța trebuia să aibă în vedere prejudiciul rezultat din situațiile financiare pentru fiecare contract încheiat de către partea civilă cu societățile comerciale administrate de inculpați. Nu au fost indicate în hotărâre actele false ce s-a dispus a fi anulate și în mod greșit s-a dispus prin hotărâre luarea măsurii preventive a obligării inculpaților de a nu părăsi țara, care fusese deja luată.

Inculpații A.A.R. și S.E. au solicitat desființarea hotărârii și reindividualizarea pedepselor, care sunt mult prea aspre în raport de atitudinea lor procesuală sinceră și de împrejurarea că nu au antecedente penale. Inculpați M.D.D. și B.I.M. au criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul greșitei soluționări a laturii penale, dar și a laturii civile a cauzei. Astfel, cu privire la latura penală a cauzei, au arătat că în mod greșit s-a dispus condamnarea lor, iar pedepsele aplicate sunt netemeinice în raport de contribuția lor la săvârșirea faptelor, la comportamentul avut anterior comiterii acestora, dar și la atitudinea procesuală sinceră, astfel că se impune orientarea la pedepse sub minimul prevăzut de lege, cu reținerea circumstanțelor prev de art. 74 C. pen.; de asemenea, instanța de fond a dispus condamnarea lor pentru infracțiunea prev de art. 291 C. pen., însă nu a precizat teza corespunzătoare, astfel că hotărârea este nelegală.

Referitor la latura civilă a cauzei, au susținut că instanța de fond a dispus în mod greșit obligarea solidară pentru fiecare inculpat, fiind acuzați în speță pentru săvârșirea de infracțiuni în legătură cu o societate comercială. Inculpatul B.I.M. a arătat și că a fost în mod greșit obligat la plata sumei de 1.215.810 lei - prejudiciu produs prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală la O.P. -, în condițiile în care, în considerentele hotărârii s-a reținut pentru fapta de evaziune în legătură cu o altă societate comercială, SC K. SRL Bălănești. Inculpatul T.E.V. a solicitat desființarea hotărârii și, în rejudecare, în primă teză, achitarea sa în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în teză subsidiară, reindividualizarea pedepsei aplicată de prima instanță și aplicarea unei pedepse sub minim prevăzut de lege, cu reținerea circumstanțelor atenuante prev de art. 74, 76 C. pen.

A arătat că bilanțurile contabile reținute a fi fost falsificate de inculpat au fost întocmite conform balanței contabile întocmite de o firmă specializată, SC E. SRL, ce poartă ștampila și semnătura respectivei societăți iar din declarația martorului S.G. reiese că nu inculpatul, ci numita C.E. s-a ocupat de evidența contabilă a celor două societăți comerciale, inculpatul neavând o legătură cu activitatea infracțională a celorlalți inculpați. Prejudiciul nu a fost stabilit corect, cât timp nu s-a ținut seama de faptul că toate utilajele sunt recuperate sau există în realitate și puteau fi recuperate. De asemenea, a mai arătat că perioada detenției preventive a fost dedusă în mod greșit, perioada în care a fost arestat preventiv situându-se între 10 iunie 2009 și 28 decembrie 2010. Inculpatul A.I.L.

a solicitat desființarea sentinței și aplicarea unei pedepse sub minim special prevăzut de lege, cu suspendarea acesteia sub supraveghere, conform art. 86 1 C. pen. și art. 74 C. pen., deoarece instanța de fond a stabilit în sarcina sa o pedeapsă prea aspră, fără a se ține seama de împrejurarea că este la prima abatere. Inculpatul P.A.M. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 74 C. pen. ce-i sunt favorabile și reindividualizarea pedepsei aplicată de instanța de fond, cu consecința aplicării unei pedepse sub minim special prevăzut de textul de lege incriminator. Inculpatul E.V. a solicitat desființarea hotărârii și, în rejudecare, achitarea sa în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar într-o altă teză, subsidiară, dacă se va considera că se face vinovat de săvârșirea faptelor pentru care a fost condamnat de prima instanță, aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a) C. pen.

și orientarea la o pedeapsă sub minimul prevăzut de lege, cu aplic. art. 86 1 C. pen.

A arătat că instanța de fond a respins cererile de probatorii formulate de el în apărare, deși acestea dovedeau faptul că nu a făcut altceva decât să respecte atribuțiile din fișa postului, neavând deci intenția de a comite infracțiuni; de asemenea, instanța de fond nu a precizat gradul de participare și contribuție sa la săvârșirea faptelor și nu s-a ținut seama de faptul că nu avea obligația de a analiza dosarul de leasing; totodată, a menționat că nu s-a demonstrat în nici un fel faptul că a existat o înțelegere prealabilă între el și restul coinculpaților din cauză, martorii audiați nevorbind nici ei de o înțelegere în acest sens; nu s-a dovedit dacă s-au respectat condițiile BNR pentru autorizația contractului de leasing, în caz contrar, vina aparținând societății de leasing; toate utilajele vândute dețineau GPS, motiv pentru care s-a și recuperat în aceste condiții unul dintre bunuri.

S-a mai susținut că există probe de vinovăție împotriva inc. P., care a fost interceptat audio, fiind dovedit că inc. A.A.R. a depus și suma de bani dată inc. E.V.; inculpatului E.V. nu i s-a imputat acest lucru. Cu privire la latura civilă a cauzei, inculpatul a arătat că nu sunt dovedite valorile utilajelor și participarea inculpaților la aceste valori; suma stabilită fiind prea mare, deși s-au achitat câteva dintre rate și valoarea ce s-a dat a fost aceea contractuală. În final, a precizat că nu are antecedente penale, a conștientizat fapta comisă și la instanța de fond a avut o poziție sinceră. Partea civilă A.N.A.F., prin D.G.F.P.

Gorj a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că în mod greșit s-a reținut ca prejudiciu doar suma de 1.215.810 lei reprezentând despăgubiri civile, în situația în care prejudiciul creat bugetului general consolidat, pe care l-a indicat în cererea de constituire ca parte civilă nr. 42164 din 04 octombrie 2010, se ridică la suma de 1.828.746 și cuprinde și accesoriile (dobânzi și penalități) calculate până la data de 1 4 mai 2010. S-a considerat astfel că de vreme ce titlul de creanță nu a fost desființat, în mod greșit instanța de fond nu a ținut seama de obligația de plată la bugetul general consolidat prevăzută în titlul de creanță, care ar putea fi desființat numai după procedura expres prevăzută de legislația fiscală; ori, prin sentința primei instanțe, titlul său de creanță a fost practic desființat doar parțial.

în drept, s-au invocat dispozițiile art. 361 și următoarele C. proc. pen., precum și dispozițiile Legii nr. 146/1997 și O.G. nr. 32/1995. Au fost audiați inculpații P.A.M., S.E., M.D.D., B.I.M., T.E.V. și E.V., care au fost de acord să dea declarații în cauză. La 25 aprilie 2013, Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a comunicat instanței de apel că prin rezoluția nr. 988/P/5211 din 30 octombrie 2012 s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale față de numitul C.N., reprezentantul N.G.F., pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.

Instanța de apel a apreciat ca nefondate căile de atac declarate de inculpații A.I.L., P.A.M., S.E., A.A.R. și de partea civilă A.N.A.F. - prin D.G.F.P. Gorj, iar apelurile promovate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj și de inculpații M.D.D., B.I.M., T.E.V. și E.V., ca fiind fondate, cu următoarea motivare: În legătură cu infracțiunea de evaziune fiscală, curtea reține următoarele: Prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului B.I.M. pentru săvârșirea infr. prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005, constând în aceea că în calitate de administrator al SC O.P.

SRL nu a evidențiat în contabilitatea firmei operațiunile comerciale desfășurate privind aprovizionări de mărfuri din spațiul intracomunitar și, de asemenea, nu a evidențiat în actele contabile ale societății vânzarea unor materiale de construcții și prestarea de servicii către societăți comerciale din Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Hunedoara creând bugetului consolidat al statului un prejudiciu în sumă de 1.215.810 lei, conform proceselor-verbale de control nr. 891 din 29 ianuarie 2010 și 4603 din 14 mai 2010, întocmite de Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj. În volumul 6 de urmărire penală există în copie facturi și chitanțe emise de SC O.P. SRL către diferite societăți comerciale din țară.

Au fost audiați reprezentanți acestor societăți comerciale, care au declarat că livrările de bunuri sau serviciile menționate sunt reale. în cursul cercetării judecătorești, instanța a audiat în calitate de martori pe S.M.R., P.M., B.C.M., T.S., V.V., D.D.F., reprezentanți ai unor societăți comerciale ce au susținut în continuare că operațiunile comerciale consemnate în actele înregistrate în contabilitatea firmelor administrate de către aceștia, încheiate cu SC O.P., sunt reale. Doar martorul Ș.C. a recunoscut că operațiunile comerciale sunt fictive și că cele nouă facturi i-au fost furnizate de prieteni din Pitești pentru ca, după înregistrarea în contabilitate, să-și deducă din cheltuielile firmei.

Martorul a mai precizat că aceste persoane din Pitești i-au adus și certificatele de înregistrare fiscală, astfel că martorul a completat singur cele nouă facturi înregistrate în contabilitatea societății comerciale. Curtea reține că majoritatea acestor facturi și contracte sunt încheiate de către SC O.P. SRL în anul 2007 sau în prima parte a anului 2008. Inculpatul B.I.M. a devenit administratorul societății la 1 februarie 2008, preluând părțile sociale de la numiții T.G. și I.E.. Cu toate acestea, în volumul VI de urmărire penală, în dovedirea infracțiunii de evaziune fiscală, există facturi atestând vânzări din decembrie 2007, facturi, chitanțe și contracte privind executarea unor lucrări, încheiate de către numitul I.E.

în calitate de reprezentant al SC O.P. în perioada mai - august 2008, când nu mai avea calitatea de asociat la SC O.P. SRL, facturi și chitanțe semnate de către T.G. după data de 1 februarie 2008. Pe restul facturilor aflate la dosar sunt trecute ca delegați ai SC O.P. diferite persoane rămase neidentificate în cursul urmăririi penale și ale căror semnături nu corespund cu cea folosită de inculpatul B. Achizițiile intracomunitare reținute a fi fost făcute de inculpat și menționate în actul de control al Gărzii Financiare s-au desfășurat în perioada 1 octombrie 2007 - 30 septembrie 2009. Inculpatul T. a susținut constant că atât la preluarea societăților comerciale SC K. și SC O.P. cât și în perioadele ulterioare în care era necesar un contact cu vreo autoritate, inculpații M. și B. au venit însoțiți de inculpatul A.I.L., care păstra actele și ștampilele acestor societăți.

Inculpatul A.A.R., descriind felul în care au decurs negocierile pentru obținerea finanțării de către ambele societăți și achiziționarea utilajelor menționate în rechizitoriu a precizat că a purtat toate discuțiile cu inculpatul A.I.L. iar nu cu administratorii de drept ai societăților. Inculpatul A.I.L. a susținut pe parcursul procesului penal că documentele societăților comerciale și ștampilele s-au aflat la numiții I.B. și I.R., recunoscând în cursul cercetării judecătorești că la Bacău a semnat o parte din documente în numele inculpatului B.I.M. În aceste condiții, curtea constată că există un dubiu puternic cu privire la persoana sau persoanele care au întocmit facturile, chitanțele și contractele aflate în volumul 6 de urmărire penală, cu atât mai mult cu cât, așa cum s-a arătat, o parte din operațiunile comerciale ce nu au fost înregistrate în evidența contabilă a SC O.P.

ar fi avut loc înainte ca inculpatul B. să preia