ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3248/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3248/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 3248/2015
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin decizia nr. 3 din 24 noiembrie 2014 a Curții de Apel Suceava a fost respins, ca inadmnisibil, apelul formulat de Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva încheierii de ședință din data de 24 septembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Cererea de recurs. Motivele de casare
Împotriva soluției pronunțate de instanța de apel, recurenta Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat recurs, criticând ca nelegală și netemeinică hotărârea instanței de fond și solicitând admiterea recursului cu trimitere spre rejudecare la instanța de apel pentru a se pronunța pe fondul cererii formulate de chemare în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu.
Procedura de soluționare a recursului
Având în vedere procedura urgentă de soluționare a cererilor întemeiate pe dispozițiile art. 74 C. proc. civ., republicat, nu s-a mai urmat procedura de regularizare a căii de atac și de întocmire a raportului, constatând că nu este în interesul unei bune administrări a justiției a se întarzia soluționarea cererii de față.
3.1. Cu privire la excepția de inadmisibilitate. Soluția instanței de recurs
Înalta Curte sesizată cu cererea de recurs de față și procedând la verificarea acesteia a constatat faptul că recursul este inadmisibil, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În conformitate cu dispozițiile art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
Astfel, dispozițiile art. 64 alin. (4) C. proc. civ., republicat, reglementează calea de atac împotriva hotărârii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție, respectiv de chemare în garanție, în cazul particular dedus judecății.
Or, în conformitate cu dispozițiile mai sus indicate, calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în primă instanță, respectiv numai recursul la instanța ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunțată în apel.
În cauza dedusă judecății, Agenția Națională de Administrare Fiscală, în calitate de pârâtă în Dosarul nr. x/40/2014, a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu, în cauza având ca obiect acțiunea reclamantului A., în contradictoriu cu A.N.A.F. și Serviciul Fiscal Orășenesc Darabani, de obligare a pârâtelor la restituirea taxei de poluare în valoare de 1.226 lei, achitată pentru înmatricularea autoturismului identificat în cerere, cu acordarea dobânzilor aferente și a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea de la data de 24 septembrie 2014 a Tribunalului Botoșani, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală de chemare în garanție a Administrației Fondului pentru Mediu.
Instanța de fond a cererii introductive a reținut că cererea de chemare în garanție nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 72 C. proc. civ., republicat, întrucât din actele dosarului nu rezultă că taxa pentru emisii poluante a fost plătită de reclamant într-un cont distinct ce ar aparține Administrației Fondului pentru Mediu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel A.N.A.F., iar prin decizia nr. 3 din data de 24 noiembrie 2014 a Curții de Apel Suceava a fost respins, ca inadmisibil, apelul formulat.
Înalta Curte reține că în materia dedusă judecății, respectiv aceea a chemării în garanție, a introducerii în proces a unui terț prin cererea de intervenție forțată formulată de una dintre părțile litigante, legiuitorul a stabilit, în funcție de soluția pronunțată asupra admisibilității în principiu, regimul căilor de atac ce pot fi formulate.
Astfel, încheierea atacată în cauză este susceptibilă numai de exercitarea unei singure căi de atac, iar decizia din apel nu mai poate fi atacată cu recurs. Această concluzie rezultă din interpretarea prevederilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., republicat, potrivit cărora nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.
3.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva deciziei civile nr. 3 din 24 noiembrie 2014 a Curții de Apel Suceava, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 octombrie 2015.