ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3085/2016

Decizia nr. 3085/2016 Asupra contestației de față; Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei I.1 Obiectul contestației Prin contestația înregistrată sub nr. x/1/2016 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție contestatorul A. a solicitat instanței să dispună, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. 834 din 14 iulie 2016 a Plenului C.S.M. și obligarea intimatului la emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună transferul titularului cererii de la Judecătoria Fetești la Tribunalul Dolj.

În susținerea contestației s-a arătat că cererea de transfer analizată în cauză a fost greșit soluționată, neținându-se seama de situația existentă la Judecătoria Fetești, care este îmbunătățită semnificativ în prezent, față de data la care contestatorul A. a început activitatea la această instanță (15.07.2015), iar în raport de volumul de activitate, încărcătura pe schemă și complexitatea cauzelor, transferul său la Tribunalul Dolj nu era de natură a perturba buna funcționare a acestei instanțe, ce figurează pe lista celor la care se poate reduce schema de judecători cu 2 posturi. A criticat contestatorul soluția adoptată de intimatul C.S.M. în hotărârea atacată pe considerentul că aceasta s-a fundamentat doar pe criteriul vechimii mai mari în funcție și la instanță, comparativ cu ceilalți solicitanți pentru unicul post vacant la Tribunalul Dolj, fără a fi avute în vedere criteriile personale invocate în cererea sa de transfer.

Aceste criterii personale au constat în existența unei distanțe mari, de 375 km între domiciliul solicitantului și instanța la care acesta activează, probleme serioase de sănătate ale acestuia, dovedite prin actele medicale depuse la dosar, nașterea copilului său în cursul anului 2016. În referire la criteriul specializării în materie penală, dată fiind vacantarea postului la care s-a solicitat transferul în cadrul secției penale a Tribunalului Dolj, contestatorul A. a susținut că acesta este îndeplinit, dat fiind faptul că a soluționat cauze în această materie de peste 4 ani, atât la Judecătoria Fetești, la Tribunalul Bihor, cât și ca judecător delegat la Penitenciarul Drobeta Turnu Severin.

Tot în susținerea contestației sale a arătat titularul cererii că timpul în care a activat la Judecătoria Fetești, de 10 luni, nu poate fi apreciat ca fiind unul scurt, iar situația familială impune prezența sa în localitatea Craiova. În egală măsură, înrăutățirea propriei stări de sănătate a contestatorului, ce a determinat supunerea sa unei intervenții chirurgicale la coloană, face extrem de dificilă efectuarea navetei între localitatea de domiciliu și cea la care se află sediul instanței. A considerat contestatorul A. că intimatul C.S.M. a depășit marja largă de apreciere în soluționarea cererii sale de transfer, caracterul arbitral al hotărârilor atacate fiind dat de raportarea selectivă doar la o parte din criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul magistraților, aprobat prin Hotărârea C.S.M.

nr. 193/2006. În plus, a învederat contestatorul că datele statistice relevate în hotărârile emise de secția pentru judecători din cadrul C.S.M. și cea a Plenului C.S.M. au un caracter neconvingător, în condițiile în care același intimat a considerat că Judecătoria Fetești face parte din rândul instanțelor la care este posibilă reducerea schemei de personal cu două posturi de judecători (Hotărârea nr. 253/2015). În aceste condiții, a opinat contestatorul că soluția atacată este una adoptată cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) teza a II-a din Legea nr. 554/2004. În drept, contestația a fost întemeiată pe prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 și pe textele de lege anterior menționate.

În susținerea contestației a fost solicitată încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar:ordinea de zi a Plenului C.S.M. din data de 14.07.2016, Hotărârea nr. 399 din 17 mai 2016 a Secției pentru judecători din cadrul C.S.M., cererea de transfer soluționată prin hotărârile contestate, Hotărârile nr. 253 din 19 martie 2015 și nr. 412 din 29 aprilie 2015 emise de Plenul C.S.M., acte medicale privind starea sănătății contestatorului și a soției acestuia, acte de stare civilă. I.2. Apărările intimatului Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că la soluționarea cererii de transfer formulată de A. au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul de transfer al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M.

nr. 193/2006. În argumentarea soluției pronunțate prin hotărârea contestată, a subliniat intimatul C.S.M. că normele care reglementează instituția transferului au un caracter supletiv, iar ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncționalități în activitatea instanței.

A menționat intimatul că pentru sesiunea de transferuri din data de 17 mai 2016, pentru singurul post vacant de la Tribunalul Dolj au fost formulate 11 cereri de transfer, fapt ce a determinat verificarea în mod concomitent și comparativ a criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulament pentru toți solicitanții, iar respingerea cererii contestatorului A. a fost determinată de situația posturilor vacante la instanța la care acesta își desfășoară activitatea și de la care a solicitat transferul, datele statistice comunicate pentru Judecătoria Fetești (instanța la care contestatorul A. ocupă funcția de președinte) relevând o situație extrem de dificilă, dat fiind faptul că din cele 7 posturi în schema instanței, funcționau efectiv doar patru judecători.

În alegerea persoanei care a ocupat singurul post vacant din cadrul Tribunalului Dolj a menționat intimatul că a fost avută în vedere vechimea în funcția de judecător a fiecăruia dintre solicitanți și în cadrul instanței de la care solicită aceștia transferul, fiind preferabilă cererea formulată de doamna judecător B., dată fiind specializarea sa în materia dreptului penal de peste 4 ani.

Totodată, s-a mai arătat că încărcătura de dosare/judecător la Judecătoria Fetești a fost mai mare cu aproape 50% decât cea înregistrată la nivel național, iar contestatorul a formulat în decurs de o lună de la respingerea cererii de transfer ce se contestă în cauză o altă cerere, ce viza Tribunalul Olt sau Tribunalul Mehedinți, în condițiile în care la Judecătoria Fetești erau vacante două posturi, la care urmau a se adăuga alte două, dată fiind starea de maternitate în care se aflau două doamne judecător, fapt de natură a perturba grav activitatea acestei instanțe, care ar fi urmat să funcționeze efectiv cu doar doi judecători în schemă.

În referire la critica contestatorului privind faptul că Judecătoria Fetești a fost inclusă pe lista instanțelor la care se pot reduce schemele de personal (cu două posturi, dintre care unul a fost propus spre indisponibilizare), a susținut intimatul că acest argument nu poate profita contestatorului, cât timp instanța de la care acesta a solicitat transferul se confruntă cu o situație dificilă din punct de vedere al ocupării schemei de personal și al încărcăturii de dosare pe judecător, conform datelor statistice din 2015. În privința criteriilor personale invocate de contestator, a menționat intimatul C.S.M.

că acestea au fost analizate efectiv la momentul examinării tuturor celor 11 cereri formulate pentru postul vacant de la Tribunalul Dolj, însă, în vederea respectării dreptului la viață privată, datele personale nu au fost inserate în hotărârile atacate sau în cele la care face trimitere contestatorul, cererea acestuia fiind respinsă cu o justificare obiectivă. Un ultim aspect subliniat de intimatul C.S.M. în întâmpinarea sa îl reprezintă faptul că domnul judecător A. a formulat numeroase cereri de transfer între data promovării la Tribunalul Bihor, respectiv 01.07.2014 și data numirii în funcția de președinte al Judecătoriei Fetești, soluționate prin Hotărârile nr. 909/2014, nr. 1056/2014, nr. 1228/2014, nr. 283/2015 și nr. 428/2015 ale Secției pentru judecători din cadrul C.S.M.

Aceste cereri, în viziunea intimatului, denotă inconsecvența contestatorului în opțiunile exprimate pentru ocuparea unei funcții de execuție sau de conducere, respectiv pentru funcția de judecător sau procuror, fapt pentru care nu a putut reține pertinența motivelor personale invocate, cât timp cererile de transfer aparținând contestatorului au vizat o multitudine de instanțe (Tribunalul Dolj, Tribunalul Mehedinți, Tribunalul București, Tribunalul Timiș, Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Craiova sau Judecătoria Drobeta Turnu Severin). În fine, a susținut intimatul că hotărârile contestate sunt motivate astfel încât să garanteze legalitatea, oportunitatea și previzibilitatea măsurilor pe care le-a dispus, fără a exista exces de putere în adoptarea respectivelor acte administrative atacate în cauză.

În cuprinsul acestor hotărâri a arătat intimatul că a analizat susținerile contestatorului, iar argumentele pentru care a fost respinsă cererea de transfer au fost raportate la prevederile art. 3 din Regulament, respectiv posturi vacante/temporar vacante la instanțele implicate, complexitatea cauzelor și încărcătura pe judecător și pe schemă, vechimea solicitanților în funcția de judecător și la instanșele de la care s-a solicitat transferul, la care s-au adăugat motivele de ordin personal și profesional invocate. În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 alin. (2) din Codul de procedură civilă, art. 60 din Legea nr. 303/2004 art. 2 și 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M.

nr. 193/2006. În probațiune au fost depuse la dosar înscrisurile ce au constituit documențatia avută în vedere de intimatul C.S.M. la adoptarea hotărârilor contestate. II. Soluția Înaltei Curți Examinând contestația prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, Înalta Curte reține caracterul său neîntemeiat pentru următoarele considerente: II.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Înalta Curte, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) și (7), raportat la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, reține că este învestită în prezenta cauză cu verificarea legalității și temeiniciei Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 834 din 14 iulie 2016, prin care a fost soluționată contestația administrativă formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 399 din 17 mai 2016 a Secției pentru judecători din cadrul C.S.M.

În esență, criticile din contestația dedusă judecății în prezenta cauză vizează oportunitatea măsurii administrative de respingere a cererii de transfer, analizată prin prisma criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul, aprobat prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 193/2006, în raport cu celelalte cereri de transfer care au fost formulate pentru același post vacant, analiză care privește, în principal, ordinea de prioritate între criteriile referitoare la vechimea în funcție și la instanță, buna funcționare a tuturor instanțelor implicate în procedura de transfer, precum și circumstanțele personale ale solicitantului. Conform art. 3 din Regulamentul privind transferul: „Art.

3. - La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor și procurorilor la alte instanțe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii: - volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele ori parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora; - vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror; - vechimea la instanța sau parchetul de la care se solicită transferul; - vechimea în gradul aferent instanței, respectiv parchetului la care se solicită transferul; - specializarea judecătorului/procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției/completului corespunzător specializării, precum și disponibilitatea de a activa în alte secții/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanței/parchetului la care solicită transferul, în raport cu cerințele acesteia; - domiciliul solicitantului; - locul de muncă al soțului sau soției; - distanța dintre domiciliul și sediul instanței sau parchetului la care funcționează judecătorul ori procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; - starea de sănătate și situația familială.” Înalta Curte, în acord cu jurisprudența sa constantă,

reține că analiza unei cereri de transfer prin prisma criteriilor prevăzute la art. 3 din Regulament nu trebuie să fie formală, ci trebuie să asigure luarea unei decizii obiective, în condiții de legalitate și oportunitate, în raport de circumstanțele concrete ale fiecărei cereri de transfer, cu menținerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și interesul legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer.

În același sens, principiul proporționalității între interesul public pe care autoritatea publică are misiunea de a-l aduce la îndeplinire și măsurile individuale dispuse în exercitarea competenței ce îi este conferită tocmai în scopul satisfacerii interesului public impune ca actele administrative să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru a atinge scopul urmărit, astfel încât inconvenientele cauzate destinatarului să nu fie excesiv de împovărătoare. Cu alte cuvinte, limitele legale ale exercitării dreptului de apreciere conferit autorității publice se raportează la scopul legii, iar respectarea acestor limite presupune respectarea principiului proporționalității, a echilibrului necesar între măsurile individuale și interesul public ocrotit, potrivit competenței legale a autorității publice, în speță fiind vorba de interesul public al bunei funcționări a justiției.

Din această perspectivă, Înalta Curte reține că, în prezenta cauză, intimatul C.S.M. nu s-a îndepărtat de la scopul legii și nu a acționat în mod nerezonabil ori cu încălcarea limitelor marjei de apreciere, atunci când a respins cererea de transfer formulată de solicitantul A. Astfel, constatând faptul că la Tribunalul Dolj, secția penală, instanța la care se solicită transferul, exista un singur post vacant de judecător, C.S.M. a apreciat în mod corect că este necesară analizarea concomitentă a celor 11 cereri de transfer pentru instanța respectivă, în raport de criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul, fără a fi ignorate motivele personale și profesionale ale fiecărui magistrat.

Intimatul C.S.M. a arătat în analiza sa comparativă că, verificând vechimea în magistratură și la instanță a candidaților, situația instanțelor de la care și la care se solicită transferul, avizele comunicate, dar și specializarea judecătorilor, a conferit prevalență cererii formulate de doamna judecător B., dată fiind vechimea acesteia în funcție de 9 ani și 7 luni, vechimea la instanța de la care a solicitat transferul de 3 ani și 6 luni, avizele favorabile comunicate de toate instanțele implicate, precum și specializarea sa în drept penal de peste 4 ani. Susținerile contestatorului A. privind existența unei situații semnificativ îmbunătățite la Judecătoria Fetești, sub aspectul volumului de activitate al acestei instanțe, încărcătura pe schemă și complexitatea cauzelor, în raport de prevederile din Hotărârea nr. 253/2015 a Plenului C.S.M., nu sunt confirmate de înscrisurile depuse la dosar, având astfel un caracter neîntemeiat.

Deși contestatorul a menționat că instanța la care activează și de la care a solicitat transferul este una dintre cele la care se pot reduce schemele de personal, conform hotărârii anterior menționate, Înalta Curte reține că cele două posturi din schema Judecătoriei Fetești au fost indisponibilizate pentru o lună, iar prin Hotărârea nr. 412 din 29 aprilie 2015 a Plenului C.S.M. s-a stabilit indisponibilizarea unui singur post de judecător din schema Judecătoriei Fetești, până la vacantarea funcțiilor de execuție, în vederea redistribuirii către alte instanțe nominate în cuprinsul aceleiași hotărâri.

La momentul formulării cererii de transfer ce a constituit obiectul Hotărârii nr. 399 din 17 mai 2016 a Secției pentru judecători din cadrul C.S.M., schema de personal a Judecătoriei Fetești avea deja un post vacant, alte două posturi urmând a fi vacantate cu începere din luna septembrie 2016, fapt pentru care activitatea acestei instanțe urma a se desfășura cu un efectiv de 3 judecători pentru o schemă prevăzută a avea 7 judecători. Tot din datele statistice evidențiate de intimat în analiza cererii de transfer a contestatorului A. se mai relevă și faptul că încărcătura de dosare/judecător la Judecătoria Fetești era, la momentul formulării cererii, cu aproape 50% mai mare decât cea înregistrată la nivel național, ceea ce face ca această instanță să fie considerată în mod justificat ca fiind într-o situație dificilă de funcționare, fapt de natură a afecta buna sa funcționare.

O altă alegație a contestatorului a făcut referire la împrejurarea că autoritatea publică a acordat valoare absolută criteriilor profesionale - referitoare la vechimea în funcție și la instanță și gradul profesional - în dauna criteriilor personale, neanalizând motivele de ordin familial invocate în cererea de transfer. Nici aceste susțineri nu pot fi primite în condițiile în care, așa cum s-a arătat anterior, măsura administrativă materializată în cuprinsul actelor contestate este convergentă interesului public al bunei funcționări a justiției, iar inconvenientele cauzate destinatarului nu reflectă o nesocotire a principiului proporționalității între interesul public și interesul individual, ci reprezintă o ipoteză de justă aplicare a preeminenței interesului public asupra celui privat.

Relevante în această privință sunt argumentele autorității publice pârâte în sensul că cererea contestatorului a fost respinsă cu o justificare obiectivă, determinată de necesitatea satisfacerii optime a interesul public al bunei funcționări a sistemului judiciar, prin aplicarea cu prioritate a criteriilor obiective referitoare la vechimea în funcție, vechimea la instanță și gradul profesional, la adoptarea acestei soluții fiind avută în vedere și inconsecvența contestatorului, manifestată prin numeroasele cereri de transfer formulate într-un interval de timp redus (01.07.2014-17.05.2016), la diferite instanțe din razele Curților de Apel Craiova și București, o astfel de conduită venind în conflict cu necesitatea asigurării stabilității schemelor de personal, în vederea realizării unei bune funcționări a instanțelor și parchetelor.

Este de observat că autoritatea publică a avut în vedere criteriile de ordin personal formulate atât de contestatorul în cauză, cât și de alți solicitanți ale căror cereri au fost analizate comparativ, fiind inventariate motivele expuse de fiecare din cei 11 magistrați în cadrul notei întocmite de direcția de specialitate (DRUO) din cadrul C.S.M., notă depusă și la dosarul cauzei. Așadar, criteriile subiective care au fost inserate în cererile de transfer ale unora din cei 11 solicitanți pentru singurul post vacant din cadrul Tribunalului Dolj au fost analizate efectiv, fiind însă evaluat impactul acestora în contrapondere cu criteriile obiective privind volumul de activitate, situația posturilor de judecător la instanțele implicate în procedura de transfer și necesitatea bunei funcționări a acestor instanțe.

Înalta Curte apreciază a fi juste argumentele autorității publice intimate, ce au îndreptățit-o pe aceasta să considere că motivele personale invocate de contestator nu reprezintă situații excepționale apte să determine inversarea raportului de preeminență dintre interesul public și interesul privat.

În privința specializării în materia dreptului penal, dată fiind existența postului vacant de judecător la Tribunalul Dolj, secția penală, Înalta Curte reține că acest criteriu nu a constituit un element de diferențiere între persoana sa și cea a judecătorului căruia i-a fost aprobată cererea de transfer, fiind însă analizat acest criteriu în coroborare cu cel al vechimii în funcție și la instanță, fapt ce a determinat adoptarea unei soluții favorabile pentru cererea doamnei judecător B. În materia cererilor de transfer, exercitarea dreptului de apreciere cu exces de putere poate fi reprezentată, spre exemplu, de luarea în considerare în privința unor candidați a unora dintre criteriile prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind transferul, iar, în privința altor candidați, a altor criterii sau încălcarea unor drepturi și libertăți ale petentului, împrejurări a căror existență nu se constată în litigiul dedus judecății.

În concluzie, Înalta Curte constată că argumentele de ordin personal invocate de contestator au fost avute în vedere la soluționarea cererii de transfer, iar autoritatea publică pârâtă, în mod rezonabil, realizând o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 3 din Regulamentul privind transferul în raport cu circumstanțele profesionale și personale ale titularilor cererilor de transfer, a respins cererea formulată de domnul judecător A., exercitându-și dreptul de apreciere în limita marjei permise de lege, fără a se constata existența unui exces de putere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 834 din 14 iulie 2016. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 834 din 14 iulie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 noiembrie 2016.