ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2894/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2894/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2894/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr. x/89/2013 și declinată în favoarea Curții de Apel Iași prin sentința nr. 2139/CA/11.11.2013, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 60 din 16 mai 2013 a Direcției Generale a Finanțelor Publice Vaslui.
Prin sentința nr. 100 din data de 25 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași.
Împotriva hotărârii pronunțate, reclamantul a formulat recurs, criticând soluția instanței de fond ca netemeinică și nelegală.
Prin încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării recursului constatându-se că reclamantul a decedat la data de 30 ianuarie 2015, văzând dispozițiile art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora „judecata pricinilor se suspendă de drept: prin moartea unei părți, afara de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în cauză a moștenitorilor”.
Constatând că, până la data de 1 noiembrie 2016, niciuna dintre părți nu a solicitat repunerea cauzei pe rol și nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casație și Justiție a repus cauza pe rol și a fixat termen, cu citarea părților, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 416 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de 6 luni”, iar art. 417 C. proc. civ. prevede că perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.
Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 416-419 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispozițiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 100 din data de 25 aprilie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare; recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 noiembrie 2016.