ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1276/2017

Decizia nr. 1276/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 204/4 martie 2013, reclamanta SC A. SRL SRL Braniștea, jud. Galați a formulat cerere de suspendare a Deciziei de impunere nr. F-GL 81 din 25 februarie 2015 emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați prin care societatea a fost obligată la plata sumei de 1.563,395 lei, reprezentând:

- 1.368.061 lei - taxa pe valoare adăugată stabilită suplimentar

- 117.341 lei - majorări de întârziere și

- 77.993 - penalități de întârziere.

Prin Sentința nr. 124 din 7 mai 2015 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați, s-a dispus suspendarea Deciziei de impunere nr. F-GL 81/225 februarie 2015 emisă de A.J.F.P. Galați, până la soluționarea pe fond a cauzei.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea căii de atac declarate și modificarea în tot a hotărârii instanței de fond, în sensul respingerii cererii de suspendare a efectelor Deciziei de impunere nr. 81 din 25 februarie 2015, ca nefondată.

În susținerea recursului său, a arătat AJFP Galați că sentința atacată este nelegală, întrucât prima instanță nu a motivat îndeplinirea cumulativă a condițiilor referitoare la existența unui caz bine justificat și la producerea unei pagube iminente, condiții cerute de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În privința condiției referitoare la existența cazului bine justificat, menționează recurenta pârâtă că simplele susțineri ale intimatei reclamante A. SRL Galați, din cuprinsul acțiunii, nu sunt suficiente pentru a înlătura prezumția de legalitate de care se bucură actul administrativ fiscal, raportat la împrejurările de fapt și de drept aplicabile în cauză.

Și în ceea ce privește condiția existenței unui prejudiciu material, susține recurenta pârâtă că aceasta ar fi trebuit dovedită, nefiind suficiente simplele supoziții ale urmărilor executării actului administrativ a cărui suspendare s-a solicitat.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9, art. 304

1

C. proc. civ.

Legal citată, intimata reclamantă A. nu a formulat întâmpinare în cauză, depunând la dosar, după admiterea în principiu a recursului, note de concluzii prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 28 septembrie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 22 februarie 2017 s-a admis în principiu recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați împotriva Sentinței civile nr. 124 din 7 mai 2015 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea pârâtei intimate la motivele de recurs și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte reține că recursul este fondat, fiind incidente în cauză motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., în considerarea celor în continuare arătate.

6.1 Argumentele de fapt relevante

Prin cererea formulată în prezenta cauză, înregistrată la data de 04 martie 2015 pe rolul Curții de Apel Galați, intimata reclamantă A. SRL, cu sediul în Galați, a solicitat instanței competente ca, în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați, să dispună suspendarea Deciziei de impunere nr. F-GL 81 din 25 februarie 2015, în condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

A arătat intimata reclamantă că prin actul de impunere a cărui suspendare a solicitat-o au fost stabilite în sarcina sa obligații fiscale în cuantum de 1563395 lei, reprezentând TVA stabilită suplimentar și accesorii aferente acestei taxe, iar aparențele de nelegalitate care, în opinia sa, dovedesc existența unui caz bine justificat, sunt, în esență, cele privitoare la aplicarea nelegală a dreptului de apreciere a organelor fiscale (respectiv încălcarea prevederilor art. 6 C. proc. fisc.) și la transferarea către societatea verificată a sarcinii fiscale a furnizorilor furnizorilor săi.

Paguba iminentă pe care a invocat-o intimata reclamantă, în opinia sa, constă în neplata salariilor, neplata creditelor bancare, pierderea finanțărilor existente, imposibilitatea achitării leasing-urilor contractate, neplata furnizorilor, imposibilitatea derulării contractelor prezente, insolvența.

Potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, " în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate."

Existența condițiilor cerute de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu se prezumă, acestea trebuind a fi dovedite de cel care solicită luarea măsurii de temporizare a executării actului administrativ contestat.

Totodată, procedura în care se soluționează cererea de suspendare întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 reclamă o cercetare sumară asupra cazului bine justificat care s-ar putea decela prima facie, fără a fi necesară o examinare amănunțită, bazată pe un probatoriu complex, asupra aspectelor de nelegalitate pe care cel interesat le invocă.

În aceste condiții, observă instanța de control judiciar că împrejurările de fapt și de drept pe care le relevă intimata-reclamantă în cererea sa de suspendare, pentru a argumenta existența unui caz bine justificat, privesc aspecte de verificare a relațiilor contractuale pe care aceasta le-a derulat cu mai multe societăți, alegațiile sale fiind în referire la caracterul de documente justificative, în accepțiunea legii fiscale, a înscrisurilor prezentate în cadrul inspecției fiscale finalizate prin emiterea deciziei de impunere a cărei suspendare s-a solicitat în cauza de față.

Or, aspectele referitoare la probarea caracterului real al tranzacțiilor efectuate de intimata reclamantă cu diverșii săi parteneri contractuali sunt de natură a fi examinate în cadrul cercetării legalității actelor administrative fiscale contestate, nu în calea procesuală a solicitării de instituire a unei măsuri provizorii, caracterizate prin celeritate și probațiune sumară.

În egală măsură, aprecierile intimatei reclamante asupra dreptului de deducere a TVA-ului aferent tranzacțiilor pe care aceasta le consideră efectuate cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute de Codul fiscal pentru exercitarea acestui drept nu pot fundamenta ipoteza unui caz bine justificat, reprezentând argumente în examinarea legalității actului administrativ fiscal pe care înțelege să îl conteste.

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene menționată de societatea A. în cererea sa de suspendare, relevantă în privința dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată exercitat de persoana impozabilă, poate fi avută în vedere în etapa verificării legalității actelor fiscale contestate, nu însă și în privința cererii de suspendare a executării Deciziei de impunere nr. F-GL 81 din 25 februarie 2015 a AJFP Galați.

Existența unui caz bine justificat reclamă o aparență de nelegalitate ce subzistă, în cele mai multe situații, din încălcarea unor cerințe de formă, iar în cazul unor împrejurări ce țin de conținutul intrinsec al actului administrativ, o astfel de încălcare trebuie să fie îndeajuns de evidentă cât să nu ducă la prejudecarea fondului, putând fi detectată cu ușurință, în examinarea sumară pe care o presupune procedura reglementată de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În referire la condiția pagubei iminente, pretinsă de către intimata-reclamantă ca fiind produsă prin executarea Deciziei de impunere nr. F-GL 81 din 25 februarie 2015 a AJFP Galați, Înalta Curte reține că această cerință nu se prezumă, ea trebuind a fi dovedită.

În cuprinsul înscrisurilor depuse la dosarul de fond se regăsesc extrase de cont pentru operațiunile derulate prin bancă de către intimata-reclamantă în perioada 01 ianuarie 2014 - 31 martie 2014, contracte de leasing financiar pentru care A. SRL nu a făcut dovada că se află încă în derulare, contracte de împrumut bancar încheiate cu B., pentru linii de credit ce au împlinit termenul de rambursare, un stat de plată aferent lunii decembrie 2014 și balanța de verificare a lunii decembrie 2014.

Înalta Curte reține că aceste înscrisuri nu fac dovada producerii unui prejudiciu material viitor și previzibil, care ar putea fi preîntâmpinat prin obținerea temporizării executării actului administrativ fiscal contestat.

Simpla indicare a existenței unor raporturi comerciale ce implică anumite plăți la termene stabilite nu este suficientă în examinarea acestei condiții, în care nu se poate cunoaște, din lipsa dovezilor aferente, care sunt disponibilitățile pe care le deține societatea și care este iminența de intrare în incapacitate de plată, atât la momentul la care se formulează cererea de suspendare, cât și pe tot parcursul litigiului, până la pronunțarea unei hotărâri definitive asupra acestei cereri.

Prin urmare, se reține în calea controlului judiciar că cerința pagubei iminente a fost doar invocată de către intimata-reclamantă în acțiunea pendinte, fără a fi însă dovedită, fapt ce va determina reținerea caracterului fondat al recursului declarat de pârâta AJFP Galați.

6.2 Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Constatând că sentința recurată este nelegală, fiind incident motivul prevăzut de art. 488 pct. 8 noul C. proc. civ. care atrage casarea, în conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta AJFP Galați împotriva Sentinței civile nr. 124 din 7 mai 2015 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, consecința fiind cea a casării hotărârii judecătorești recurate și, în rejudecarea cauzei, pronunțarea soluției de respingere a cererii de suspendare a executării Deciziei de impunere nr. F-GL 81 din 25 februarie 2015, formulată de Societatea A. SRL, ca nefondată.

În raport de prevederile art. 1064 alin. (4) C. proc. civ., va fi restituită cauțiunea în cuantum de 15 634 lei, consemnată prin chitanța din 6 mai 2015, dată fiind soluția de respingere a cererii de suspendare, pronunțată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați împotriva sentinței civile nr. 124 din 7 mai 2015 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând cauza, respinge acțiunea formulată de Societatea A. SRL, ca neîntemeiată.

Dispune restituirea cauțiunii în cuantum de 15.634 lei consemnată prin chitanța cec din 6 mai 2015.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 martie 2017.

Procesat de GGC - NN