ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1093/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1093/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia
nr. 1093/2017
Asupra recursului de față, constată
următoarele:
Prin
încheierea de ședință din 3
noiembrie 2015, Curtea de Apel Suceava
a anulat, ca
netimbrată, cererea de recuzare formulată de petentul A., în calitate
de petent în Dosarul nr. x/86/2009/al al Curții de Apel Suceava, secția
I civilă, cu privire la toți membrii completului de judecată
și a aplicat petentului o amendă judiciară
de 500 de lei în temeiul art. 105
1
alin. (1) lit. b) C. proc. civ.
Împotriva acestei încheieri a formulat cerere de
reexaminare amenda petentul A.
Prin încheierea de ședință din
12 ianuarie 2016, Curtea de Apel Suceava
a suspendat
judecarea cauzei, în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 37 din 11 aprilie 2017, Curtea
de Apel Suceava,
secția I civilă, a constatat
perimată cererea de reexaminare amendă judiciară formulată
de petentul A. împotriva încheierii din 3 noiembrie 2035, pronunțată în
Dosarul nr. x/86/2O09/al al Curții de Apel Suceava.
Pentru a hotărî astfel, instanța a
reținut că, potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., orice
cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire,
se perima de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a
rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Conform
dispozițiilor art. 252 alin. (3) C. proc. civ., perimarea se poate
constata și din oficiu. Termenul de perimare începe să curgă de
la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cazurile
de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt prevăzute
de art. 249 și 250 C. proc. civ.
În speță, astfel cum rezultă din
încheierea de ședință din 12 ianuarie 2016, deși legal
citat, petentul nu s-a prezentat în instanță la termenul din data de
12 ianuarie 2016 și, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.,
s-a dispus suspendarea cauzei, constatându-se că petentul nu a cerut
judecarea în lipsă.
Curtea de apel a apreciat că actul de
procedură de la care a început să curgă cursul perimării
este încheierea din 12 ianuarie 2016, prin care s-a dispus suspendarea
judecării cauzei, ceea ce înseamnă că termenul de perimare de un
an, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ., s-a împlinit
la data de 12 ianuarie 2011.
Potrivit art. 249 C. proc. civ., perimarea se
întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea
judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Instanța a reținut ca,
cererea de repunere a cauzei pe roi formulată la data de 11 ianuarie 2017
de către petent nu este un act de procedură făcut în interesul
judecării cauzei, susceptibil de a întrerupe cursul perimării,
întrucât a fost anulată de către instanță, ca netimbrată,
cauza rămânând astfel suspendată. Pentru ca un act de procedură
să aibă ca efect întreruperea termenului de perimare trebuie să
fie valabil făcut, pentru că un act lovit de nulitate nu poate
produce o astfel de consecință.
Cum în timpul termenului de perimare nu
a intervenit nicio cauză de întrerupere sau suspendare, instanța a
constatat că a intervenit perimarea cererii de apel la data de 12 ianuarie
2017.
În consecință, s-a
reținut întrunirea condițiilor perimării prevăzute de art. 248
alin. (1) C. proc. civ. și faptul că, potrivit aceluiași text de
lege, perimarea operează de drept, putând fi constatată și din
oficiu de către instanță, față de dispozițiile art.
252 alin. (1) teza I din aceiași cod, așa încât curtea de apei a
constatat perimată cererea de reexaminare cu care a fost investită.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs petentul A.,
susținând că, completul
Curții de Apel Suceava a fost recuzat, că nu înțelege de ce i
s-a aplicat amenda judiciară și că, cererea sa de reexaminare nu
este perimată.
La termenul de judecată din data
de 21 iunie 2017,
Înalta Curte a invocat, din oficiu,
excepția nulității recursului și, având ta vedere
dispozițiile art. 137 C. proc. civ., instanța va analiza cu
prioritate această excepție.
Potrivit art. 302
1
C. proc.
civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate
a hotărârii atacate, pe care se întemeiază recursul, precum și
dezvoltarea acestora.
Modificarea sau casarea unei
hotărâri prin intermediul recursului se poate obține doar în
condițiile de nelegalitate strict reglementate prin dispozițiile art.
304 C. proc. civ.
Potrivit legii, nu orice
nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea
hotărârii recurate. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte,
arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele
prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte,
dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de
judecată al instanței, raportat ia motivul de recurs invocat.
În speță, recurentul A. nu
s-a conformat exigențelor cerute de art. 302
1
și art. 304 C.
proc. civ., susținerile acestuia nefiind structurate din punct de vedere
juridic și nefiind indicat temeiul de drept al recursului. Criticile,
succint formulate de recurent, nu vizează motivarea reținută de
Curtea de Apel Suceava în decizia pronunțată.
Astfel, în considerentele deciziei,
curtea de apel a arătat motivele de fapt și de drept care au condus la
pronunțarea soluției adoptate în cauză.
Or, petentul a afirmat că cererea
sa de reexaminare nu este perimată, fără a argumenta
această susținere. Așa fiind, recurentul nu a indicat aspecte de
nelegalitate care să facă posibil controlul hotărârii
curții de apel iar, pe de altă parte, modalitatea de redactare a
criticilor nu permite instanței să realizeze, în condițiile art.
306 alin. (3) C. proc. civ., încadrarea în cazurile expres și limitativ
prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Ca urmare, întrucât recurentul a
formulat susțineri ce nu vizează hotărârea atacată șt
care nu au relevanță pentru motivele prevăzute de lege, Înalta Curte
va aplica sancțiunea nulității recursului conform art. 306 alin.
(3) C. proc. civ. raportat la art. 303 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de petentul A.
împotriva Deciziei nr. 37 din 11 aprilie 2017, pronunțată de Curtea
de Apel Suceava, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 21 iunie 2017.