ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3912/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3912/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 3912/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr. x/59/2014, la 30.06.2014, reclamantul Orașul Sântana a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României, pentru a se dispune anularea parțială a H.G. nr. 212 din 9 martie 2011 pentru aprobarea Programului de interes național „Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoanele vârstnice”, în ceea ce privește Spitalul Orășenesc Sântana, menționat la pct. 4 din anexa nr. 2, anularea parțială a H.G. nr. 345 din 31 martie 2011 privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei de selecție a unităților sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum și a listei acestor unități sanitare, în ceea ce privește Spitalul Orășenesc Sântana menționat în Anexa nr. 1 poziția nr. 6 și Anexa nr. 2 poziția nr. 6, respectiv obligarea pârâtului Guvernul României să procedeze la reînființarea Spitalului Orășenesc Sântana și alocarea resurselor bugetare necesare în acest sens, precum și pentru încheierea contractului de finanțare pentru plata serviciilor medicale și a cheltuielilor de personal ale Spitalului Orășenesc Sântana cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate - Casa de Asigurări de Sănătate a Județului Arad.
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 268 din data de 15 octombrie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea promovată de reclamantul Orașul Sântana împotriva pârâtului Guvernul României; s-a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, în sprijinul pârâtului Guvernul României.
Recursul
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Orașul Sântana, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Timișoara, in temeiul art. 488 pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.
În subsidiar, în temeiul art. 488 pct 5, 6 și 8 C. proc. civ. s-a solicitat admiterea recursului, rejudecarea cauzei în fond și admiterea acțiunii.
Procedura în fața instanței de recurs
La data de 26 august 2015, recurentul-reclamant a formulat cerere de renunțare la judecata acțiunii.
Intimatele nu au formulat puncte de vedere cu privire la cererea de renunțare.
Considerentele și soluția instanței de recurs
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Înalta Curte, sesizată cu soluționarea recursului, constată faptul că recurentul-reclamant Orașul Sântana a depus la dosarul cauzei, cerere de renunțare la judecata acțiunii ce face obiectul prezentului dosar.
Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al părții, care nu este supus cenzurii Înaltei Curți, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
Totodată, se constată că in lipsa unui răspuns din partea intimaților, există un acord tacit cu privire la renunțarea la judecată.
Față de cererea recurentului-reclamant de renunțare la judecata acțiunii introductive, după cum, potrivit prevederilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă, iar potrivit alin. (5) al aceluiași articol, „Când renunțarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanța va lua act de renunțare și va dispune și anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunțate în cauză”, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune examinarea motivelor de recurs, urmând a se lua act de renunțarea la judecată și, pe cale de consecință, a se dispune anularea sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În temeiul art. 406 alin. (5) C. proc. civ. ia act de cererea reclamantului Orașul Sîntana de renunțare la judecata acțiunii în contencios administrativ formulată în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României și intervenientul în interesul pârâtului Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Dispune anularea sentinței nr. 268 din 15 octombrie 2014 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2015.