ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2598/2016

Decizia nr. 2598/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea din data de 13 octombrie 2016, înregistrată la Curtea de Apel București sub nr. 6106/2/2016, Consiliul Concurenței a solicitat autorizarea judiciară în vederea inspectării unității HDD având seria x copiate și sigilate cu sigiliile Consiliului Concurenței în timpul inspecției inopinate desfășurate în data de 25 februarie 2016 la A. SRL Sebeș - sucursala Rădăuți.

Prin încheierea nr. 22 din 7 septembrie 2016 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de Consiliul Concurenței și a autorizat inspectarea prin proceduri forensic a unității HDD având seria x copiate și sigilate cu sigiliile Consiliului Concurenței în timpul inspecției inopinate desfășurate în data de 25 februarie 2016 la A. SRL Sebeș - sucursala Rădăuți, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data comunicării încheierii de autorizare către Consiliul Concurenței.

Împotriva încheierii a formulat contestație A. SRL, solicitând admiterea contestației și anularea autorizării judiciare dispuse de Curtea de Apel București.

În motivarea contestației se arată că cererea adresată de Consiliul Concurenței către Curtea de Apel București în vederea autorizării inspectării unității HDD indicată în cadrul inspecției desfășurate la sediul contestatoarei este lipsită de obiect, întrucât la data pronunțării încheierii de autorizare nu exista ordinul de inspecție, care a fost emis ulterior autorizării judiciare.

Arată, de asemenea că, în cauză, autoritatea de concurență nu a demonstrat îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 21 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 și nici dispozițiile art. 55 alin. (4) din Regulamentul de organizare, funcționare și procedură al Consiliului Concurenței, pentru a se proceda la copierea de date utilizând echipamente și proceduri forensic fără a fi necesară vizualizarea în prealabil a documentelor.

Prin încuviințarea inspectării documentelor astfel ridicate, fără a se proba necesitatea procedurii și motivele care au împiedicat echipa de inspecție să procedeze la efectuarea inspecției la sediul contestatoarei au fost eludate dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 21/1996, iar preluarea "în vrac" a documentelor, fără a fi supusă unei proceduri de selecție a condus la depășirea limitelor ordinului de investigație.

Totodată, cererea de autorizare nu a cuprins toate informațiile de natură să justifice inspecția, iar din autorizația judiciară contestată nu rezultă că, la momentul solicitării, Consiliului Concurenței ar fi adus la cunoștința instanței obiecțiile formulate de contestatoare.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 octombrie 2016, Consiliul Concurenței a solicitat respingerea contestației ca nefondată, arătând că încheierea a fost pronunțată cu aplicarea corectă a legii.

În esență arată că, motivul pentru care judecătorul a apreciat întemeiată cererea de autorizare judiciară a fost faptul că examinarea propriu-zisă (inspectarea) a informațiilor digitale copiate și sigilate în cadrul inspecției derulate la sediul contestatoarei este necesară autorității de concurență pentru a obține informații relevante privind posibila faptă anticoncurențială investigată.

Arată intimatul că modalitatea concretă de efectuare a inspecției și de preluare a probatoriului reprezintă aspecte care pot fi deduse controlului judiciar doar odată cu contestarea deciziei finale a autorității, iar nu pe calea contestației împotriva încheierii de autorizare a inspecției unei unități HDD.

Învederează de asemenea că, în considerarea volumului mare de date dispensate, stocate în mediul electronic și pentru înlăturare a misiuni de alternare a acestora, se impunea ca inscripționarea informației electronice în procedura forensic să fie realizată în cel mai scurt timp posibil, iar ridicarea copiei sigilate HDD nu echivalează cu activitatea de preluare propriu-zisă a datelor și informațiilor necesare investigației.

Examinând încheierea atacată, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că încheierea este legală și temeinică, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În baza autorizării judiciare emise de Curtea de Apel București, prin încheierea din 19 februarie 2016 și a Ordinului Președintelui Consiliului Concurenței nr. 152 din 23 februarie 2016 s-a efectuat o inspecție inopinată la sediul contestatoarei, în cadrul căreia s-a procedat la copierea unor fișiere electronice, respectiv:

- export din serverul de email x al întreprinderii, pentru următoarele conturi de email: B., C., D., E. (aparținând sucursalei Rădăuți), F., G. și H.;

- copie mesaje și documente din conturile de email ale următoarelor persoane: B. și C.;

- alte documente conform Hash de pe serverul de fișiere "Public";

- copii scanate de pe documente tip pdf. și excel conform Hash de la Compartimentul Achizitori, al căror conținut urma a fi analizat pentru a fi evaluate toate aspectele relevante vizând posibila încălcare a regulilor de concurență investigate pe piața exploatării și/sau piața prelucrării masei lemnoase din România.

Pentru examinarea efectivă a datelor forensic copiate de pe unitate HDD era necesară autorizarea judiciară pentru prelucrarea acestora în cadrul Laboratorului forensic la sediul Consiliului Concurenței de către o echipă de inspectori de concurență, în prezența reprezentanților intreprinderii supuse inspecției.

Verificând îndeplinirea condițiilor legale prevăzute de art. 38, art. 39 art. 40 din Legea nr. 21/1996 și art. 55 alin. (4) din Regulamentul de organizare, funcționare și procedură al Consiliului Concurenței, instanța de fond a admis cererea și a autorizat inspectarea prin proceduri forensic a unității HDD copiate și sigilate cu sigiliile Consiliului Concurenței în timpul inspecției inopinate desfășurate la data de 25 februarie 2016 la sediul contestatoarei.

Soluția judecătorului fondului este împărtășită și de instanța de control judiciar care apreciază că, în raport de obiectul și de justificarea cererii soluției este legală și temeinică.

Potrivit dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 21/1996, pentru investigarea încălcării prevederilor Legii concurenței, inspectorii de concurență pot efectua inspecții inopinate în spațiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care intreprinderile ori asociațiile de întreprinderi le dețin legal.

De asemenea, conform prevederilor art. 55 alin. (1) din Regulamentul de organizare, funcționare și procedură al Consiliului consurenței, activitatea de inspecție nu se limitează la documentele clasice, putând fi verificate și indicate orice infomații stocate/arhivate în mediul electronic.

Potrivit art. 55 alin. (4) din Regulamentul sus menționat, pe parcursul inspecției se poate proceda la copierea de date utilizând echipamente și proceduri forensic, fără a fi necesară vizualizarea în prealabil a documentelor, în situații precum volumul mare și/sau complexitatea datelor stocate/arhivate în mediul electronic și/sau numărul/dispersia mare a echipamentelor pe care sunt stocate/arhivate aceste date, constatarea existenței unor date alterate sau a riscului de alterare a datelor stocate în mediul electronic, lipsa personalului care poate asigura accesul la echipamentele vizate, etc.

În conformitate cu dispozițiile art. 55 alin. (6) din ROFP, ulterior inspecției, copia identică obținută forensic și sigilată urmează a fi prelucrată la sediul Consiliului Concurenței, în cadrul Laboratorului forensic (utilizând echipamente și software specializate), de o echipă de inspectori de concurență, abilitați cu puteri de inspecție prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței, în prezența reprezentanților întreprinderii supuse inspecției.

În raport de prevederile legale sus arătate, susținerea contestatoarei referitoare la lipsa de obiect a cererii în raport de împrejurarea că la data pronunțării încheierii de autorizare nu exista ordin de inspecție sunt apreciate ca nefondate.

Aceasta întrucât, potrivit art. 39 din Legea nr. 21/1996 autorizarea judiciară este un document premergător ordinului de inspecție emis de către Președintele Consiliului Concurenței, interpretare susținută și de dispozițiile art. 40 alin. (4) din aceeași lege care conferă prerogativa instanței de judecată de a verifica temeinicia cererii de autorizare.

Nefondate sunt și criticile referitoare la aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Regulamentul Consiliului CE nr. 1/2003 privind punerea în aplicare a regulilor de concurență prevăzute la art. 81 și art. 82 din Tratat, întrucât prevederile invocate vizează inspecțiile pe care le dispune Comisia Europeană în spații private atunci când există o suspiciune întemeiată că evidențe privind activitatea și obiectul inspecției, care ar putea fi pertinente pentru a dovedi o încălcare gravă a art. 81 sau a art. 82 din Tratat, sunt păstrate în astfel de spații.

Cum în speță, este vorba despre o inspecție inopinată a autorității naționale de concurență pe teritoriul național, incidente sunt dispozițiile legii naționale, respectiv ale Legii nr. 21/1996, iar nu dispozițiile Regulamentului CE nr. 1/2003.

Referitor la condițiile legale ale admisibilității cererii de autorizare judiciară a inspectării unității HDD, contrar susținerilor contestatoarei instanța de control judiciar constată că judecătorul fondului, în mod corect, a apreciat că cererea de autorizare judiciară este întemeiată.

Astfel cum rezultă din considerentele încheierii contestate copierea de date prin utilizarea echipamentelor și procedurilor forensic a fost determinată de volumul mare de documente care trebuiau identificate de către inspectorii de concurență, prevenirea alternării datelor aflate pe suport electronic precum și evitarea unui blocări a activității întreprinderii supuse inspecției. În acord cu instanța de fond se apreciază că ar fi lipsită de finalitate copierea de date forensic, dacă aceste date nu ar putea fi examinate efectiv, în scopul de a obține toate informațiile și datele relevante pentru investigație, situație în care autorizarea dată de instanța de fond este apreciată ca fiind legală.

Susținerea contestatoarei referitoare la lipsa unei proceduri de selecție a documentelor preluate "în vrac" urmează a fi respinsă ca nefondată, întrucât prelevarea informațiilor electronice constituie doar o etapă a investigației, subsumată procedurii administrative modalitatea concretă de efectuare a investigației și de preluare a probatoriului putând fi supuse controlului judiciar în contestația împotriva deciziei finale a autorității de concurență.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 38 alin. (7) din Legea nr. 21/1996 va respinge contestația ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. SRL împotriva încheierii nr. 22 din 7 septembrie 2016 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2016

Procesat de GGC - CL