ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1895/2016

Decizia nr. 1895/2016

Asupra conflictului negativ de competență:

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii

Prin cererea de chemare în judecată formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 05 iunie 2015 sub nr. x/271/2015, reclamantul A. - Cabinet de avocat a promovat acțiune în pretenții în contradictoriu cu pârâta SC B. SA Oradea.

La termenul de judecată din 08 octombrie 2015 reclamantul A. - Cabinet de avocat a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 15 teza finală din Ordinul ANRE nr. 77/2009 Anexa 2B: Condiții Standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii noncasnici "În cazul în care notificarea se face prin poștă, aceasta se transmite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, considerându-se primită de destinatar la data semnării de către acesta a confirmării de primire; în caz contrar, procedura de notificare este considerată îndeplinită la data returnării scrisorii de către expeditor".

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin Încheierea de ședință din data de 12 noiembrie 2015 Judecătoria Oradea, secția civilă, în raport de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, a dispus formarea unui supliment la dosar și înaintarea acestuia Curții de Apel Oradea, pentru soluționarea excepției de nelegalitate invocată în cauză și suspendarea judecății, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea excepției, judecata prezentului litigiu depinzând de soluția ce se va da cu privire la nelegalitatea art. 15 teza finală din Ordinul ANRE nr. 77/2009.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/35/CA/2015.

Prin Sentința nr. 26/CA/2016 - PI din 15 februarie 2016, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a constatat necompetența materială a acestei instanțe, declinând competența de soluționare a excepției de nelegalitate formulată de reclamantul A. - Cabinet de avocat în contradictoriu cu pârâții SC B. SA Oradea și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în favoarea Judecătoriei Oradea, secția civilă.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a avut în vedere dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 76/2012, (1) legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. (2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

În speță, la momentul introducerii acțiunii civile ce face obiectul Dosarului nr. x/271/2015 al Judecătoriei Oradea, erau în vigoare aceste reglementări, situație în care, conform jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, sunt aplicabile și excepției de nelegalitate formulate de reclamantul A. - Cabinet de avocat.

Ca urmare, a apreciat Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, instanța competentă să soluționeze excepția de nelegalitate este instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, în speță Judecătoria Oradea.

Pentru aceste aspecte, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 și art. 132 C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a excepției de nelegalitate formulată de reclamantul A. - Cabinet de avocat în contradictoriu cu pârâții SC B. SA Oradea și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în favoarea Judecătoriei Oradea, secția civilă.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea, secția civilă, sub nr. de dosar x/35/2015.

Prin Sentința civilă nr. 2943/2016 pronunțată la data de 14 aprilie 2016 Judecătoria Oradea, secția civilă, a admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe, declinând competența de soluționare a excepției de nelegalitate formulată de reclamantul A. - Cabinet de avocat, în contradictoriu cu pârâții SC B. SA Oradea și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în favoarea Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă și de contencios administrativi fiscal. A constatat conflict negativ de competență și a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Oradea, secția civilă, a avut în vedere următoarele considerente:

Obiect al excepției de nelegalitate îl constituie dispozițiile art. 15 teza finală din Ordinul ANRE nr. 77/2009: Anexa Nr. 2B: Condiții-standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii noncasnici "în cazul în care notificarea se face prin poștă, aceasta se transmite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, considerându-se primită de destinatar la data semnării de către acesta a confirmării de primire; în caz contrar, procedura de notificare este considerata îndeplinită la data returnării scrisorii către expeditor."

Determinarea competenței de soluționare a excepției de nelegalitate invocată presupune raportarea la definirea actelor administrative individuale, respectiv a actelor administrative normative.

În ceea ce privește distincția dintre actele administrative individuale și cele normative s-a reținut că acesta se realizează în funcție de întinderea efectelor juridice pe cere le produc. Astfel, după cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție într-o decizie de speță, actele administrative normative conțin reglementări cu caracter general, impersonale, ce produc efecte erga omnes, în timp ce actele individuale produc efecte, de regulă, față de o persoană, sau uneori față de mai multe persoane nominalizate expres în conținutul acestor acte. Înalta Curte a precizat că încadrarea unui acte într-una dintre cele două categorii se face prin examinarea integrală a conținutului actului normativ, prin prisma fiecăreia dintre cele două categorii de acte.

Acestea fiind spuse instanța a reținut că actul administrativ în discuție este unul normativ din moment ce conține reguli generale, de aplicabilitate repetată iar destinatarii acestuia sunt un număr indeterminat de subiecți.

Conform prevederilor art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 76/2012, (1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. (2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.

Din lecturarea dispozițiilor legale de mai sus rezultă că instanța învestită cu soluționarea fondului este competentă a se pronunța asupra legalității unui act administrativ cu caracter individual. Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor legale de mai sus, rezultă că asupra legalității unui act administrativ normativ competentă a se pronunța este instanța ce se determină în conformitate cu regula generală cuprinsă la art. 10 din Legea nr. 554/2004: "Instanța competentă (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Ca urmare, instanța competentă material să soluționeze excepția de nelegalitate a actului administrativ normativ în discuție emis de ANRE (autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional) este curtea de apel și prin aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 10 din același act normativ, întrucât reclamantul s-a adresat instanței de la domiciliul său, competența revine în speță Curții de Apel Oradea.

Față de aceste considerente de fapt și de drept, a admis excepția de necompetență materială invocată și, în temeiul art. 4 și art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 132 C. proc. civ., a declinat competența de soluționare a excepției de nelegalitate formulată de reclamantul A. - Cabinet de avocat în contradictoriu cu pârâții SC B. SA Oradea și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în favoarea Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă și de contencios administrativ fiscal, iar ca urmare a constatării conflictului negativ de competență, în temeiul art. 135 C. proc. civ. a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării lui.

Considerentele Înaltei Curți în privința regulatorului de competență

Verificând mai întâi regularitatea învestirii sale cu conflictul negativ de competență, Înalta Curte apreciază că este competentă să îl soluționeze, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., republicat, în calitate de instanță ierarhic superioară și comună instanțelor aflate în conflict.

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului, constată că obiectul cererii care a declanșat conflictul de competență dedus judecății îl constituie excepția de nelegalitate a Ordinului Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (Ordinul ANRE nr. 77/2009), invocată de reclamantul A. - Cabinet de avocat în Dosarul nr. x/271/2015 aflat pe rolul Judecătoriei Oradea, secția civilă.

Privitor la acest aspect, instanța apreciază necesar a se determina competența de soluționare a excepției de nelegalitate în funcție de caracterul individual sau normativ al actului administrativ ce face obiectul excepției de nelegalitate; această distincție realizându-se raportat la întinderea efectelor juridice pe care acestea le produc.

Astfel, în timp ce actele administrative normative conțin reglementări cu caracter general, impersonale, ce produc efecte erga omnes, actele administrative individuale produc, de regulă, efecte față de o persoană sau față de mai multe persoane determinate, menționate expres în conținutul acestor acte.

Analizând conținutul Ordinului ANRE nr. 77/2009, Înalta Curte constată că acesta constituie un act administrativ cu caracter normativ, ce conține reguli generale, impersonale, destinatarii fiind nedeterminați; această calificare a Ordinului - de act administrativ cu caracter normativ - fiind făcută chiar de către reclamant.

De asemenea, Înalta Curte constată că prevederile art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, prevăd următoarele: "Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

(2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul."

Astfel cum se poate observa, dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004 reglementează doar instanța competentă a se pronunța asupra legalității unui act administrativ cu caracter individual, fără a menționa și instanța competentă a analiza și a se pronunța cu privire la admisibilitatea, eventual legalitatea invocării excepției de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ (raportat la dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004), motiv pentru care, per a contrario, a dispozițiilor legale de mai sus, rezultă că asupra admisibilității, respectiv, nelegalității (invocată pe cale de excepție, ca apărare într-un alt litigiu) unui act administrativ normativ, competența instanței se determină în conformitate cu regula generală cuprinsă la art. 10 din Legea nr. 554/2004 ce prevăd următoarele: "Instanța competentă (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Prin urmare, competența de soluționare a excepției de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter normativ se stabilește nu în raport de dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, ce reglementează competența instanței învestită cu soluționarea excepției de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, ci în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1), teza a II-a și alin. (3) din Legea nr. 554/2004, respectiv în raport de rangul autorității emitente a actului administrativ ce formează obiectul excepției.

Astfel, în condițiile în care actul administrativ cu caracter normativ ce face obiectul excepției de nelegalitate, respectiv Ordinul nr. 77/2009 este emis de ANRE, iar aceasta este o autoritate de rang central - autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric și funcțional - în condițiile în care reclamantul s-a adresat instanței de la domiciliul său, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte apreciază că instanța competentă material să se pronunțe pe excepția de nelegalitate a actului administrativ normativ în discuție, implicit sub aspectul admisibilității acesteia, raportat la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, este Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

Temeiul legal al regulatorului de competență

Având în vedere considerentele expuse, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) teza a II-a și alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei având ca obiect excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 15 teza finală din Ordinul ANRE nr. 77/2009 Anexa 2B: Condiții Standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii noncasnici, în favoarea Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ce urmează a se pronunța inclusiv pe aspectul admisibilității excepției de nelegalitate a actului administrativ cu caracter normativ, în raport de dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. - Cabinet de avocat în contradictoriu cu pârâții SC B. SA Oradea și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, în favoarea Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 iunie 2016.

Procesat de GGC - CT