ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2323/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2323/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 2323/2016
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C.N.A.D.N.R. și D.R.D.P. Constanța, anularea Actului administrativ din 12 septembrie 2011 și Actului administrativ din 12 iunie 2011.
Prin Încheierea de ședință din 14 aprilie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., republicat, suspendarea judecății acțiunii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele C.N.A.D.N.R. și D.R.D.P. Constanța, până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. x/2/2012 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Cererea de recurs. Motivele de casare
Împotriva încheierii menționate, a formulat recurs reclamantul A., solicitând casarea încheierii și trimiterea cauzei Curții de Apel București pentru continuarea judecății.
Recurentul arată că hotărârea atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept procedural incidente, în speță a prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., republicat, precum și art. 4 (menționat greșit art. 5 de recurent) din același cod, referitor la aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene. Prima instanță a apreciat greșit că soluționarea prezentei cauze depinde de soluția ce se va da în cadrul Dosarului nr. x/2/2012 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. Or, prin demersul judiciar din prezentul dosar, solicită anularea actelor administrative emise de intimate și recunoașterea dreptului său de scutire de la plata rovinietei pentru autoutilitara pe care o deține (acest drept fiind recunoscut de Uniunea Europeană pentru persoanele cu dizabilități care dețin mașini până la 3,5 tone, cum este și cazul recurentului).
Apărările intimatelor
Intimatele-pârâte C.N.A.D.N.R. și D.R.D.P. Constanța nu au formulat întâmpinare la cererea de recurs.
Procedura de soluționare a recursului
4.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 8 iulie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.
Părțile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.
Prin Încheierea din data de 2 martie 2016 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.
4.2 Cu privire la fondul recursului. Soluția instanței de recurs.
Analizând încheierea recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat.
4.2.1. Argumente de fapt și de drept relevante
Criticile formulate de recurentul-reclamant, încadrabile în motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., republicat, sunt nefondate, hotărârea recurată fiind pronunțată pe baza aplicării corecte a normelor de drept procedural.
În opinia recurentului-reclamant, prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., republicat, ar fi trebuit înlăturate de la aplicare în temeiul art. 4 din C. proc. civ., care se referă la aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene, în condițiile în care, prezenta cauză vizează anularea actelor administrative emise de intimate și recunoașterea dreptului său la scutirea de la plata rovinietei pentru autoutilitara pe care o deține (acest drept fiind recunoscut de Uniunea Europeană pentru persoanele cu dizabilități care dețin mașini până la 3,5 tone, cum este și cazul recurentului).
Însă recurentul nu indică norma obligatorie din dreptul Uniunii Europene care ar trebui aplicată în materia suspendării facultative a judecății.
De asemenea, Curtea constată că erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., republicat, pentru suspendarea judecății.
Prima instanță a reținut, în motivarea încheierii atacate, că de soluția care se va pronunța în Dosarul nr. x/2/2012 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, depinde soluționarea prezentei cauze, având în vedere că obiectul Dosarului nr. x/2/2012 îl constituie anularea actului administrativ emis de C.N.A.D.N.R. sub nr. x/DG.IRC, cu consecințe asupra dreptului invocat prin prezenta acțiune, acela de a circula cu vehiculul deținut fără a plăti rovinieta.
Adoptarea măsurii suspendării judecării cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., republicat, depinde de aprecierea instanței, care este datoare să aibă în vedere nu numai legătura dintre cauze ci și oportunitatea suspendării judecății.
În concluzie, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, încheierea contestată în cauză, prin care instanța de fond a dispus suspendarea judecății acțiunii formulată de reclamant, până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. x/2/2012 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., republicat.
4.2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Încheierii din 14 aprilie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 septembrie 2016.
Procesat de GGC - N