ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1962/2016

Decizia nr. 1962/2016

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 369 din 19 mai 2015, a respins cererea de transfer de la Judecătoria Satu Mare la Judecătoriile Timișoara, Arad sau Sânnicolau Mare, formulată de doamna judecător A., reținând, în esență, că nu se poate acorda transferul întrucât ar fi afectată buna funcționare a instanței.

1.2. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 16 din 12 ianuarie 2016, a respins contestația formulată de doamna A., judecător la Judecătoria Satu Mare, împotriva Hotărârii nr. 369 din 19 mai 2015 pronunțată de Secția pentru Judecători, reținând că hotărârea atacată este temeinică și legală.

Hotărârea nr. 369 din 19 mai 2015 și Hotărârea nr. 16 din 12 ianuarie 2016 au fost atacate de contestatoare, în condițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările și completările ulterioare.

Prin cererea înregistrată la data de 9 iunie 2016, contestatoarea a declarat că, în temeiul art. 406 alin. (1) C. proc. civ., renunță la judecata cererii.

Prin punctul de vedere depus la dosar, intimatul a solicitat să se ia act de cererea de renunțare la judecată.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Constatând că, în speță, contestatoarea a formulat cerere de renunțare la judecată, instanța de control judiciar va avea în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care prevăd: “Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel”.

Potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.”

Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al contestatoarei care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.

2.Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 406 alin. (6) teza a doua C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de renunțarea contestatoarei la judecata contestației.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunțarea la judecata contestației formulate de A. împotriva Hotărârii nr. 16 din 12 ianuarie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și împotriva Hotărârii nr. 369 din 19 mai 2015 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2016.

Procesat de GGC - LM