Decizia nr. 140/2017 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 293/2014 a Curții de Apel Cluj

Obiectul acțiunii deduse judecății; Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 13 februarie 2014, reclamantul Județul Sălaj prin președintele Consiliului Județean Sălaj, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat (i) anularea Deciziei nr. 334 din 16 decembrie 2013 emisă de B. din cadrul A. în soluționarea contestației nr. 95775 din 25 noiembrie 2013 formulată împotriva Procesului Verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare din 15 octombrie 2013 privind Contractul de finanțare din 08 august 2008, cod SMIS, pentru proiectul cu titlul „Reabilitarea drumului Ciucea - Crasna - Vîrșolț, beneficiar - Parteneriatul dintre C. Sălaj și C. Cluj, condus și reprezentat de C. Sălaj; precum și (ii) anularea Procesului Verbal de constatare a neregulilor și stabilire a creanțelor bugetare din 15 octombrie 2013 emis de D. din cadrul A. Publice.

Hotărârea primei instanțe; Prin sentința civilă nr. 293 din 30 iunie 2014, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale active și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantul Județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâtul A., ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Calea de atac exercitată în cauză; Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond, reclamantul Județul Sălaj prin președintele Consiliului Județean Sălaj a formulat recurs, solicitând în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., republicat, admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pe fond. Recurentul consideră că sentința atacată a fost pronunțată de instanța de fond cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente în speță, respectiv a dispozițiilor art. 46 alin. (1) și (3) coroborate cu art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare. S-a apreciat în mod eronat că, atât contestația administrativă cât și acțiunea subsecventă, puteau fi formulate exclusiv de către debitorul înscris în procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 15 octombrie 2013, respectiv de către Parteneriatul dintre C. Sălaj și C. Cluj, în raport de faptul că în procesul verbal contestat sunt menționate „toate datele de identificare ale debitorului Parteneriat, inclusiv codul său unic de înregistrare fiscală, atribut propriu unei persoane juridice", iar „acțiunea a fost inițiată de altă persoană juridică decât debitorul, reclamant Județul Sălaj în nume propriu, nu ca reprezentant, această calitate asumată rezultând cu prisosință din actele procesuale redactate”. Contrar aspectelor reținute de instanța de fond, atât în procedura contestației administrative cât și în fața instanței de judecată, s-a precizat că, potrivit prevederilor Contractului de finanțare nr. 8/08 august 2008, cod SMIS, pentru proiectul cu titlul „Reabilitarea drumului Ciucea - Crasna - Vîrșolț, beneficiar este - Parteneriatul dintre C. Sălaj și C. Cluj, condus și reprezentat de C. Sălaj, având sediul în Zalău, județ Sălaj, reprezentată legal de E., președintele Consiliului Județean. Prin urmare, datele de identificare ale „Parteneriatului” sunt perfect identice cu cele ale reclamantului Județul Sălaj.

Apărările formulate în cauză; Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimatul-pârât A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și menținerea sentinței de fond, ca legală și temeinică, apreciind că instanța de fond a admis în mod corect excepția lipsei calității procesuale active, raportat la faptul că C. Sălaj a acționat în nume propriu, și nu în calitate de lider al parteneriatului.

Procedura de soluționare a recursului; 5.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru; Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 13 aprilie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat. Prin încheierea din data de 12 octombrie 2016, completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen de judecată pe fond a recursului. În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi. II. Soluția instanței de recurs; Examinând sentința atacată prin prisma criticilor recurentului și apărărilor formulate de intimat, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante; Prima precizare care se impune este aceea că susținerile recurentului-reclamant se pot încadra în motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., republicat. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiune a nulității. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată încălcarea sau aplicarea greșită a legii procesuale. Hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii procesuale atunci când instanța recurge la textele legii procesuale dar, fie le încalcă, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le aplică greșit. Prima instanță a respins acțiunea formulată de reclamantul Județul Sălaj, prin președintele Consiliului Județean, ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, întrucât acțiunea a fost inițiată de altă persoană juridică decât debitorul înscris în titlul de creanță (reprezentat de procesul verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 15 octombrie 2013), respectiv Parteneriatul dintre C. Sălaj și C. Cluj, iar reclamantul a acționat în nume propriu, nu ca reprezentant, această calitate asumată rezultând cu prisosință din actele procesuale redactate. Potrivit art. 32 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., republicat „(1) Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: (…) d) justifică un interes”, iar potrivit art. 36 din același Cod, „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.” Potrivit art. 46 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 66/2011, „(1) Împotriva titlului de creanță se poate formula contestație în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. (…) (3) Este îndreptățit la contestație debitorul, personal sau prin reprezentant legal”, iar potrivit art. 51 alin. (2) din aceeași ordonanță, „(2) Deciziile pronunțate în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.” De asemenea, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.” Contestația administrativă împotriva Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 15 octombrie 2013, aferentă proiectului cod SMIS, cu titlul „Reabilitarea drumului Ciucea-Crasna-Vîrșolț”, a fost formulată de Județul Sălaj, prin reprezentant legal președintele Consiliului Județean Sălaj - E., iar în soluționarea acesteia a fost emisă Decizia nr. 334 din 16 decembrie 2013 . Înalta Curte, în raport de situația de fapt menționată, observă că titlul de creanță a cărui anulare se solicită a fost atacat cu contestație în procedura administrativă prealabilă, în cursul căreia, organul de soluționare nu a invocat lipsa calității procesuale active a persoanei care a formulat contestația prevăzută de art. 46 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011, iar acțiunea în justiție, potrivit art. 51 alin. (2) din aceeași ordonanță,este îndreptată împotriva deciziei de soluționare a contestației, act administrativ adresat Județului Sălaj prin președintele Consiliului Județean. Contrar opiniei exprimate de judecătorul fondului, instanța de control judiciar apreciază că recurentul-reclamant justifică în cauză calitate procesuală activă și subsumat acesteia, un interes în promovarea acțiunii deduse judecății. Calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății. Județul Sălaj este persoana care are deschisă calea acțiunii în justiție împotriva deciziei emisă de organul de soluționare a contestației. În condițiile în care este,alături de Județul Cluj, și beneficiar al contractului de finanțare din 8 august 2008, C. Sălaj justifică atât calitate procesuală, cât și un interes legitim, în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004, în promovarea acțiunii deduse judecății. De asemenea, C. Sălaj a acționat în calitate de lider al parteneriatului beneficiar al finanțării. Acesta a fost constituit în temeiul prevederilor art. 14 din Legea nr. 215/2001, iar potrivit acordului de parteneriat, încheiat în vederea promovării și derulării proiectului „Reabilitarea drumului Ciucea-Crasna-Vîrșolț”, C. Sălaj este „solicitantul - liderul de proiect”, prin intermediul căruia se derulează toate operațiunile necesare redactării și depunerii cererii de finanțare, precum și încheierii și executării contractului de finanțare. Prin urmare, prima instanță a făcut o greșită aplicare a normelor care conferă destinatarului actului administrativ legitimarea procesuală activă de a acționa în contencios administrativ, dacă se consideră vătămat într-un drept sau într-un interes legitim. Excepția lipsei calității procesuale active este neîntemeiată. Soluția primei instanțe este caracterizată de un formalism excesiv, care aduce atingere, în substanța sa, dreptului persoanei vătămate de a ataca în contencios administrativ actele autorităților publice, consacrat în art. 52 din Constituția României și în art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs; Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 5C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul declarat de reclamantul Județul Sălaj, va casa sentința atacată și constatând că reclamantul are calitate procesuală activă, va trimite dosarul la aceeași instanță pentru continuarea judecății.