ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 726/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 726/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Decizia nr. 726/2018
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată
pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/113/2013 la data de 31 ianuarie
2017 reclamantul A.
a
solicitat, în contradictoriu cu intimata B. Brăila, anularea Deciziei nr. 140401
din 31 octombrie 2016 emisă de pârâtă și obligarea acesteia la
recalcularea pensiei pentru limită de vârstă stabilită prin
decizie, conform veniturilor cuprinse în certificatele din 14 septembrie 2016
emise de SC C. SRL, cu plata drepturilor de pensie modificate, începând cu data
nașterii acestui drept.
Prin
sentința nr. 403 din 10 iulie 2017 Tribunalul Brăila
a admis în parte acțiunea,
a anulat Decizia nr. 140401 din 31 octombrie 2016 emisă de B. Brăila;
a obligat pârâta să emită decizie prin care să stabilească
drepturile de pensie pentru reclamantul A. și în raport de datele înscrise
în adeverința din 14 septembrie 2016 emisă de SC C. SRL Brăila,
cu excepția celor privind spor regim normai, premii și diferențe
salariale.
Prin
Decizia nr. 626 din 8 noiembrie 2017 Curtea de Apel Galați, secția conflicte
de muncă și asigurări sociale,
a respins, ca nefondat, apelul
reclamantului împotriva sentinței mai sus menționate; a admis apelul
pârâtei împotriva aceleiași sentințe; a schimbat în parte
sentința în sensul că din adeverința din 14 septembrie 2016
emisă de SC C. SRL Brăila nu vor fi avute în vedere nici sporurile
acordate pentru condiții deosebite, vechime și indemnizație
conducere; a menținut celelalte dispoziții ale sentinței
apelate.
Împotriva
acestei decizii a declara! recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin.
(1) pct. 8 reclamantul A.,
prin
mandatar D., arătând că instanța de apel a dat o interpretare
eronată normelor de drept în materie atunci când a reținut că
adeverința din 14 septembrie 2016 emisă de SC C. SRL nu
îndeplinește cerințele deciziei în interesul Legii nr. 19/2013 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție pentru a fi valorificată
în cadrul sumelor obținute în acord global.
În
acest mod, instanța de apel încalcă principiul
contributivității ce stă la baza sistemului public ce pensii
și principiul egalității de tratament în fața legii.
De
asemenea, în mod greșit instanța de apel a reținut că
adeverința din 14 septembrie 2016, emisă de același angajator,
nu poate fi avută în vedere întrucât conține sume ce nu au caracter
permanent, pentru a putea fi incluse în calculul punctajului lunar, în
condițiile în care veniturile reprezentând spor normat, premiile și
diferențele salariale, sunt venituri suplimentare realizate prin munca în
acord global față de care legea nu prevede o asemenea condiție.
Înalta
Curte, înregistrând dosarul ca recurs, a procedat, la data de 5 februarie 2018,
la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a
recursului.
Completul
de filtru C3, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493
alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin rezoluția de la aceeași
dată, comunicarea raportului părților, pentru ca acestea să
depună puncte de vedere conform dispozițiilor art. 493 alin. (4) C.
proc. civ.
Potrivit
dovezilor de comunicare aflate la dosarul cauzei, raportul de admisibilitate a
fost comunicat părților la data de 9 februarie 2018, termenul pentru
depunerea punctelor de vedere expirând la data de 20 februarie 2018.
La
data de 15 februarie 2018, în termen legal, intimata-pârâtă a formulat
punct de vedere la raportul de admisibilitate, solicitând respingerea recursului,
ca inadmisibil.
Analizând
cauza, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit
art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive,
hotărârile date în apel, iară drept de recurs, precum și cele
neatacate cu recurs.
Rezultă
că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului și nici
recursului și ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac
exercitată împotriva unor atare hotărâri.
În
speță, Decizia nr. 626 din 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel
Galați este dată în apel în soluționarea unui litigiu de
asigurări sociale având ca obiect recalculare pensie.
Or,
potrivit dispozițiilor art. 155 din Legea nr. 263/2010 "(1) Împotriva
hotărârilor tribunalelor se poate face apel numai ia curtea de apel
competentă. (2) Hotărârile curților de apel, precum și
hotărârilor tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt
definitive."
De
asemenea, în conformitate cu art. 18 alin. (2) din Legea nr. 2/2013 „în
procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi
și până la dala de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului
hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1
lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în
cele privind navigația civilă și activitatea în porturi,
conflictele de muncă și asigurări sociale."
Prin
urmare, în raport de conținutul dispozițiilor legale anterior
menționate, se apreciază că recursul declarat este inadmisibil,
hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Galați fiind una
definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc.
civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului.
Pentru
aceste considerente Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat
de reclamantul A. prin mandatar D. împotriva Deciziei nr. 626 din 8 noiembrie
2017 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă
și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. prin mandatar D., cu
domiciliul în Brăila, județul Brăila împotriva Deciziei nr. 626
din 8 noiembrie 2017 a Curții de Apel Galați, secția conflicte
de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu pârâta B.
Brăila, cu sediul în Brăila, județul Bihor.
Fără
cale de atac.
Pronunțată
în ședință publică azi, 7 martie 2018.